Calificarea unei clauze ca fiind abuzivă se referă la deteriorarea echilibrului contractual prin abuzul de putere al comerciantului care impune, contrar principiului bunei-credințe, la momentul semnării contractului, clauze care îi creează un avantaj în detrimentul consumatorului.
Principiul bunei-credințe a fost preluat din art. 3 pct. 1 din Directiva nr. 93/13/CEE şi desemnează respectul reciproc al părților contractante, adoptarea unui comportament onest şi rezonabil care să aibă în vedere interesele legitime ale consumatorului, fundamentând chiar o abordare obiectivă a dezechilibrului contractual ce poate fi apreciat ca rezultat al unui dezechilibru în puterea de negociere a părţilor.
Potrivit jurisprudenţei constante a C.J.C.E. sistemul de protecţie pus în aplicare prin Directiva 93/13/CEE se bazează pe ideea că un consumator se găseşte într-o situaţie de inferioritate faţă de un vânzător sau un furnizor în ceea ce priveşte atât puterea de negociere, cât şi nivelul de informare, situaţie care îl conduce la adeziunea la condiţiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influenţă asupra conținutului acestora.
Clauza este așadar abuzivă în momentul în care a fost introdusa de bancă, fără să fie definită şi fără a justifica prin clauzele contractuale care este argumentul pentru care se încasează şi ce servicii prestează bancă pentru perceperea lor.
În cadrul cabinetului de avocatură SAUCĂ&PARTNERS, veți găsi un avocat bun care vă poate oferi cele mai bune soluții juridice pe această ramură și care vă poate asista și reprezenta într-un litigiu de acest fel.
