proiectul de lege vizand amnistia fiscala pentru reincadrarile facute de catre ANAF pentru diurne .
” ART. I – (1) Se anulează diferenţele de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării de către angajaţii care efectuează transport international, aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a prezentei legi şi neachitate.
(2) Organul fiscal nu reîncadrează sumele de natura celor prevăzute la alin. (1) şi nu emite o decizie de impunere în legătură cu o astfel de reîncadrare pentru perioadele fiscale menționate la alin.(1).
(3) Pentru diferențele de obligaţii fiscale principale şi/sau obligaţiile fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării de către angajaţii care au efectuat transport internațional aferente perioadelor fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și data intrării în vigoare a prezentei legi, stinse prin orice modalitate prevăzută de art.22 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, se restituie contribuabililor. Restituirea se face la cererea contribuabililor.
(4) Termenul de prescripţie a dreptului de a cerere restituirea pentru sumele prevăzute la alin.(3) începe să curgă de la data de 1 ianuarie 2022.
(5) Anularea obligaţiilor fiscale prevăzute la alin.(1) se efectuează din oficiu de către organul fiscal competent, prin emiterea unei decizii de anulare a obligaţiilor fiscale, care se comunică contribuabilului.
(6) În cazul în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, organul fiscal competent a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a stabilit obligaţii de natura celor prevăzute la alin.(1), acesta nu mai comunică decizia de impunere, iar obligaţiile fiscale se scad din evidenţa analitică pe plătitor, pe bază de borderou de scădere.
ART. II – Legea nr.16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1. La articolul 2 alineatul (1), literele g) și h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
g) cheltuieli generate de detaşare – orice cheltuieli cu transportul, cazarea şi masa, efectuate în scopul detaşării potrivit legii, și care nu generează, pentru salariatul detașat, venit impozabil și bază de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii, reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
h) indemnizaţie specifică detaşării transnaţionale – indemnizaţia destinată să asigure protecţia socială a salariaţilor acordată în vederea compensării inconvenienţelor cauzate de detaşare, care constau în îndepărtarea salariatului de mediul său obişnuit, pentru care, prin derogare de la prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare ,se aplică următorul regim fiscal:
(i) pentru suma care se încadrează în limita plafonului neimpozabil prevăzut la art. 76 alin. (2) lit. k) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult decât valoarea a de 3 ori salariul de bază aferent locului de muncă ocupat, corespunzător numărului de zile din perioada de detașare, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii;
(ii) partea care depăşeşte plafonul neimpozabil și care nu este inclus în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii prevăzut la punctul (i), reprezintă venit asimilat salariilor pentru care se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii;
(5) Indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale prevăzută la alin. (1) lit. h) poate fi reîncadrată din punct de vedere fiscal de către organul fiscal, ca venit asimilat salariilor pentru care se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, numai ca urmare a constatărilor Inspecţiei Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, cu privire la nerespectarea dispoziţiilor legale aplicabile în domeniul detașării transnaționale.
(6) Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, are obligația ca la cererea autorităților sau instituțiilor publice interesate, să confirme încadrarea prestărilor de servicii ca fiind detașări transnaţionale, indiferent dacă sunt efectuate în România sau în afara României
