Poprirea apare atunci când debitorul are o datorie către creditor, iar debitorul nu vrea să o plătească. Astfel, creditorul apelează la executarea silită, inclusiv la executarea prin poprire.
La cererea creditorului, executorul judecătoresc înființează poprirea. Competența aparține acelui executor judecătoresc al cărui birou este în circumscripția curții de apel unde este domiciliul sau sediul debitorului ori terțului poprit.
Ce bunuri sunt supuse urmăririi silite?
- Sumele de bani;
- Titlurile de valoare;
- Bunurile mobile corporale;
- Sume sau bunuri mobile incorporale.
Aceste bunuri sunt datorate în baza unui raport juridic existent între părți. Astfel, sumele de bani care sunt supuse urmării silite sunt datorate debitorului ori sunt deținute în numele acestuia din urmă. De asemenea pot fi deținute de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor.
Din momentul în care se comunică adresa de înființare a popririi către terțul poprit se indisponibilizează toate sumele și bunurile poprite. Astfel, terțul poprit nu va putea face nicio plată.
Terțul poprit are două opțiuni și anume :
- Să consemneze suma de bani sau după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale;
- Să plătească direct debitorului.
În cazul în care terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile de mai sus, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să le îndeplinească, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.