- Care este rolul Curții de Conturi în sistemul instituțional al României?
Pentru a dovedi rolul important al Curții de Conturi în arhitectura sistemului instituțional al statului, însăși Constituția României vorbește despre rolul acestei instituții. Astfel, conform art. 140 din Constituția României
„(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.
(4) Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.
(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din Consilierii de Conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
Într-un context mai larg trebuie subliniată importanța activității de raportare a Curții de Conturi ca parte integrantă a bunei guvernanțe, ce presupune creșterea răspunderii și transparenței în cheltuirea banilor publici, activitate care face parte din larga arie conceptuală a finanțelor publice, ce cuprinde atât pregătirea bugetului național cu politicile și calculele bugetare, aprobarea și execuția bugetară, trezoreria, managementul datoriei publice și fiscalitatea, achizițiile publice, contabilitatea consolidată, raportările financiare, controlul intern etc., cât și raportarea către Legislativ a modului în care au fost utilizate resursele publice.
- Ce fel de audit exercită Curtea de Conturi?
Curtea de Conturi efectuează trei tipuri de audit public extern, respectiv:
- Audit financiar – verifică dacă situațiile financiare sunt prezentate, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil, dacă oferă o imagine fidelă și corectă, dacă sunt complete, reale și conforme cu legile și reglementările în vigoare, furnizându-se o opinie în acest sens;
- Audit al performanței – evaluează independent modul în care o entitate, un program, un proiect, un proces, o activitate sau o operațiune funcționează din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității;
- Audit de conformitate – verifică dacă modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și dacă execuția bugetului de venituri și cheltuieli al entității verificate sunt în concordanță cu scopul, obiectivele și atribuțiile prevăzute în actele normative prin care a fost înființată entitatea și dacă acestea respectă principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității
- Se pot contesta în fața instanței de judecată actele emise de Curtea de Conturi în urma activității de audit?
DA
Potrivit art. 1, alin.(1) din legea cu nr. 554/2004 a contenciosului administrativ „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.”
Din interpretarea acestui text de lege, rezultă că trebuie îndeplinite 2 condiții cumulative pentru formularea unei acțiuni în conteciosul administrativ, respectiv:
- Actul administrativ atacat să fie un veritabil act administrativ, în sensul art. 2 alin.(1), lit. c) din Legea 554/2004: „act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
- Petenta(în litigiile împotriva Curții de Conturi, calitatea de persoană vătămată o poate avea o autoritate publică, o unitate administrativ teritorială, conducătorul respectivei instituții sau autorități, ordonatorul principal de credite etc.) să fi fost vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim prin actul administrativ ce se solicită a fi anulat
- Trebuie să existe o procedură prealabilă înainte de a sesiza instanța de judecată?
Împotriva măsurilor dispuse prin decizie, precum și a termenului stabilit pentru ducerea la îndeplinire a unora dintre aceste măsuri, în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acesteia, conducătorul entității verificate poate depune/transmite contestație la structura Curții de Conturi care a emis decizia. Contestația la decizia emisă de structura de specialitate a Curții de Conturi reprezintă procedură administrativă prealabilă obligatorie pentru exercitarea dreptului la acțiune în contencios administrativ.
- Se suspendă actul emis de Curtea de Conturi în urma contestației?
Contestația suspendă obligația executării deciziei până la soluționarea ei de către comisia de soluționare a contestațiilor.
Executarea măsurilor devine obligatorie de la data comunicării încheierii formulate de comisia de soluționare a contestațiilor, prin care se respinge integral sau parțial contestația.
Prin „data comunicării încheierii” se înțelege data confirmării de primire a acesteia, menționată pe documentul de transmitere a încheierii.
În condițiile în care entitatea verificată formulează cerere de suspendare a măsurilor stabilite prin decizie, iar instanța de judecată, prin hotărâre, dispune suspendarea, măsurile dispuse devin obligatorii de la data încetării suspendării dispuse de instanță.
În condițiile în care acțiunea de suspendare este respinsă de instanță, iar măsurile dispuse prin decizie sunt menținute ca temeinice și legale, chiar și în parte, hotărârea este obligatorie pentru entitate, urmând ca auditorii publici externi să aplice procedura de verificare a îndeplinirii măsurilor dispuse, în temeiul regulamentului.
În condițiile în care instanța de fond admite în totalitate sau în parte acțiunea entității împotriva măsurilor dispuse prin decizie, verificarea modului de ducere la îndeplinire a acestora se suspendă până la soluționarea irevocabilă a cauzei (exercitarea tuturor căilor de atac împotriva hotărârii instanței de fond), în ceea ce privește măsurile anulate prin hotărâre judecătorească. Conducerilor structurilor de specialitate le revine obligația urmăririi permanente a stadiului de soluționare a acțiunilor aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Reprezentați o autoritate publică și doriți să contestați o decizie sau o încheiere emisă de Curtea de Conturi a României?
Avocații specializați în litigii împotriva Curții de Conturi de la SAUCĂ & PARTNERS vă stau la dispoziție cu cele mai prețioase sfaturi juridice.
