Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu o decizie necesară referitor la competența instanței la care se depune plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției rutiere.
OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede la art. 32 alin. (1) o competență teritorială alternativă, în sensul în care este competentă atât judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, cât și cea în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul.
În schimb, OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice instituie la art. 118 alin. (1) o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
În acest raport, ICCJ a stabilit OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor ca fiind cadrul general de reglementare, în timp ce OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice reprezintă legea specială.
În considerarea sintagmei ,,specialia generalibus derogant ”, instanța competentă să judece plângerile contravenționale în materia circulației pe drumurile publice este exclusiv cea în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
Link către decizia completă: Decizia nr. 1991 din 6 aprilie 2023, pronunțată de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție