Este acordul de încetare al contractului individual de muncă o metodă alternativă concedierii disciplinare?
În primul rând, pentru a putea soluționa această dilemă des întâlnită în practică, trebuie să înțelegem când intervin în practica angajatorilor aceste 2 metode diferite de încetare a contractului individual de muncă.
Potrivit prevederilor legislației în materie, mai exact Legea nr. 53/2003, republicată – Codul Muncii, concedierea ca sancțiune disciplinară intervine la inițiativa angajatorului, în urma constatării unor abateri disciplinare la locul de muncă din partea salariatului, care sunt definite a fi fapte în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici. Cu titlu de exemplificativ, echipa de avocați Saucă&Partners, formată din 5 avocați specializați pe dreptul muncii și hărțuire morală la locul de muncă, consideră că ar putea fi calificat drept abatere disciplinară la locul de muncă următoarele fapte:
- Săvârșește o faptă suficient de gravă, care să încalce dispozițiile aplicabile salariatului
- Comite, în mod repetat, fapte, care deși privite în individualitatea lor nu sunt de o gravitate atât de ridicată, cumulate, constituie o atitudine ostilă față de prevederile contractului individual sau colectiv de muncă, precum și a regulamentului intern sau a dispozițiilor legale, ce guvernează raporturile dintre angajator și salariat.
Este foarte important de reținut faptul că, în cazul concedierii pentru abatere disciplinară, pentru a se putea emite o astfel de decizie din partea angajatorului, trebuie, în mod obligatoriu să se desfășoare o cercetare disciplinară, unde salariatului va putea fi audiat și va putea aduce motive justificative pentru presupusele abateri disciplinare, pentru a se putea constata dacă, într-adevăr, faptele analizate constituie abateri disciplinare.
În al doilea rând, trebuie să înțelegem ce este acordul de încetare al contractului individual de muncă și când intervine acesta. Potrivit doctrinei în materie, un contract individual de muncă poate înceta oricând, prin consensul ambelor părți contractante, adică al angajatorului și al salariatului, în condițiile negociate de aceștia și independent de conduita salariatului.
Ținând cont de faptul că o astfel de încetare a contractului individual de muncă poate interveni indiferent de comportamentul salariatului la locul de muncă, se va naște în rândul salariaților care citesc acest articol o anumită întrebare, mai exact:
Sunt concedierea disciplinară și acordul de încetare 2 metode alternative de încetare a raportului de muncă izvorât între salariat și angajator?
Răspunsul este un categoric NU. Într-o astfel de situație, dacă angajatorului i-ar fi permis să aleagă unilateral între concedierea pe motive disciplinare și încetarea prin acord al contractului individual de muncă, am ajunge în situații inechitabile pentru salariat. O astfel de situație, ar fi obligarea salariatului care este suspectat de săvârșirea unei abateri disciplinare la semnarea unui acord de încetare a contractului, sub amenințarea consecințelor constatării abaterii disciplinare în plan profesional.
Poate fi considerată obligarea salariatului, într-o astfel de situație, la încheierea unui acord de încetare a contractului individual de muncă?
Răspunsul este unul afirmativ. În cazul unei abateri disciplinare, angajatorul care dorește concedierea unui salariat pentru un astfel de motiv, este obligat să desfășoare o cercetare disciplinară pentru a se constata caracterul de abatere disciplinară a faptelor supuse analizei comisiei de cercetare disciplinară. În cazul în care nu dorește să facă acest lucru și presează salariatul în vederea încheierii unui acord de încetare, se creează presiuni asupra acelui salariat, presiuni care în cadrul raportului de muncă nu își au locul. Pentru a fi această acțiune calificată drept hărțuire morală la locul de muncă din partea angajatorului, aceste presiuni prin care se dorește semnarea unui acord de încetare a contractului individual de muncă de către salariat trebuie să aibă un caracter repetitiv, nefiind suficient să se întâmple o singură dată. Astfel, în cazul presiunilor exercitate repetitiv, se lezează buna desfășurare a raporturilor de muncă, și cel mai important sănătatea mentală și uneori chiar și fizică a salariatului supus acestor acțiuni întreprinse de angajator cu o vădită rea-credință.
Sunteți victima hărțuirii morale la locul de muncă? Echipa de avocați Saucă&Partners vă poate ajuta, având peste 18 ani experiență în litigii de dreptul muncii și hărțuire morală la locul de muncă, fiind formată din 5 avocați dedicați acestui domeniu de drept.
