Asa cum am aratat in articolele precedente, in Romania exista multe controale fiscale având ca obiect verificarea regimului fiscal al diurnelor acordate șoferilor pentru transportul in străinătate.
Organul fiscal considera ca diurna este impozabila, iar societățile tratează diurna ca fiind neimpozabila raportat la art 9 din Legea nr.16/2017 si raportat la prevederile Codului fiscal.
Aceasta tematica este intens discutata , facand obiectul practicii instantelor de judecata , inclusiv obiectul Curtii Europene de Justiție.
Saptamana aceasta a fost pronuntata o solutie de admitere a contestatiei prealabile fiscale prin care Comisia Centrală de Soluţionare a contestaţiilor a desfiinţat o decizie de impunere pe suma de peste 5 milioane de euro rezultată din recalificarea diurnelor în venituri cu caracter salarial.
In aceasta speta, inspectorii fiscali au considerat că angajatorul roman ar avea exclusiv rolul de a gestiona resursele umane în vederea prestării serviciilor de transport pe teritoriul UE, pe care ulterior firma mamă, dintr-un alt stat membru UE, le factura către clienţi.
În acest context s-a reţinut în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală că şoferii şi-ar desfăşura activitatea exclusiv în afara țării, pe teritoriul UE, iar locul de muncă al salariaților nu este în România. S-a plecat de la premisa că în România şoferii sunt doar recrutaţi şi instruiţi înainte de a fi trimişi în străinătate.
Organul fiscal a considerat ca șoferii de autocamion care efectuează curse internaționale nu intră sub incidenţa art. 43 din Codul Muncii, care se referă la delegare, respectiv nu se aplica art.9 din Legea nr.16/2017.
ANAF a considerat că ”angajaţii societăţii din România ar fi primit, sub forma diurnei, o alocaţie specifică detaşării, fiind venit de natură salarială supus impozitării. S-a reţinut deopotrivă că în situaţia analizată nu ar fi vorba despre o detaşare în sensul prevederilor art. 5, alin. 2), lit. a) și b) din Legea 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale, ci de situaţia prevăzută la lit. c, respectiv şoferii ar fi fost angajaţi doar în scopul de a fi puşi la dispoziţia clientului din alt stat european.„
În concluzie, întrucât s-a apreciat că nu a existat o delegare, ci detașare transnațională, echipa de inspecție fiscală a reîncadrat sumele acordate șoferilor sub formă de diurne, şi a procedat la reîntregirea bazei de calcul al impozitului pe salarii cu diurnele aferente emițând o decizia de impunere.
Organul de soluționare a contestației fiscale a admis contestația prealabila, considerandu-se ca nu s-au analizat documentele, prevederile legale aplicabile si jurisprudență CJUE.
Este important sa se analizeze de fiecare data actele intocmite de catre angajator, care sa dovedească caracterul limitat al delegarii, care sa justifice deplasarea salariatului in străinătate.
In situatia in care aveti un astfel de control fiscal, este important sa explicați fenomenul economic, sa aveti prezentati actul aditional de delegare in străinătate , ordinul de deplasare externa.
