Te-ai întrebat vreodată ce poți tu să faci în situația în care ți se adresează în public cuvinte jignitoare care au ca scop defăimarea ta ?
Am ales acest subiect întrucât foarte mulți dintre noi suntem utilizatorii unor platforme de socializare, iar pe aceste platforme noi ne folosim de dreptul la libera exprimare prin argumentarea în mod liber a unor opinii.
Cu toate acestea, observăm de multe ori faptul că unii dintre utilizatori recurg la folosirea unor expresii jignitoare la adresa altor persoane iar aceste acțiuni conduc în mod automat la afectarea imaginii și reputației acelor persoane.
Într-un astfel de context, poate ar trebui să știți faptul că deși legea penală, la momentul actual nu mai incriminează infracțiunile de insultă și calomnie, totuși legiuitorul oferă persoanelor care se consideră prejudiciate în drepturi, câteva pârghii care pot fi folosite pentru a-și acoperi daunele de imagine suferite ca urmare a postărilor cu conținut defăimător.
Așadar, de reținut este faptul că, persoanele prejudiciate pot formula acțiuni în fața instanțelor judecătorești prin care pot solicita să se dispună obligarea persoanelor culpabile la plata unor sume de bani, cu titlu de daune morale pentru faptele de denigrare și umilire săvârșite prin publicarea la unor comentarii/fotografii/imagini prelucrate cu conținut umilitor.
În același timp, prin formularea cererii de chemare în judecată, persoanele prejudiciate pot solicita instanțelor judecătorești să dispună inclusiv obligarea persoanelor culpabile la scoaterea/ștergerea conținutul denigrator de pe rețelele de socializare și chiar obligarea acestora la postarea/publicarea unui articol prin care să își ceară scuze în mod public.
În raport cu aspectele învederate, menționăm faptul că Legea fundamentală a României, reprezentată de Constituția statului, face referire la dreptul la imagine al persoanelor prin raportare la libertatea de exprimare.
Astfel, la nivel intern, libertatea de exprimare NU poate să prejudicieze în niciun fel, demnitatea, onoarea, viața particulară și dreptul la propria imagine.
În ceea ce privește dreptul la imagine, în dreptul român acesta este reglementat conform prevederilor art. 73 din Codul civil, potrivit cărora: „(1)Orice persoană are dreptul la propria imagine”.
În acest sens, conform alin. (2) din articolul antemenționat, în exercitarea dreptului la propria imagine, persoana poate „să interzică sau să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice sau o vocii ori utilizarea unei asemenea reproduceri.”
Totodată, unul dintre drepturile personalității, calificate de doctrină ca fiind „drepturi primordiale ale ființei umane”, care își găsește reglementarea în cuprinsul Codului civil, în conținutul capitolului consacrat Respectului datorat ființei umane și drepturilor ei inerente, este și dreptul la reputație, ca element component al dreptului la demnitate, alături de dreptul la onoare.
Toate aceste drepturi merită și trebuie protejate, iar în măsura în care ați fost victima unor acțiuni defăimătoare, vă încurajăm să nu rămâneți în pasivitate și să vă apărați drepturile așa cum se cuvine.
Avocat Hedeșiu Ioana Arina
SAUCĂ&PARTNERS
e-mail: info@sauca.ro