Conform Codului Muncii, minimul legal de zile de concediu de odihnă ce trebuie acordat de către angajator este de 20 de zile/an.
Articolul 145 al aceluiași act normativ prevede:
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav, concediului de îngrijitor şi perioada absenţei de la locul de muncă în condiţiile art. 1522 se consideră perioade de activitate prestată.
Dar ce se întâmplă cu concediul fără plată? Se scade acesta la calculul numărului zilelor de concediu de odihnă?
Răspunsul este dat de art. 16 din Codul Muncii:
(5) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.
(6) Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.
(7) Fac excepţie de la prevederile alin. (6) concediile pentru formare profesională fără plată, acordate în condiţiile art. 155 şi 156.
Așadar, concediul fără plată diminuează de principiu durata concediului de odihnă, cu excepția situației în care concediul fără plată a fost exercitat pentru formare profesională.
Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați. Av. Ana-Maria Popescu
