Salariatul concediat mai poate formula o acțiune a cărui obiect să fie constatarea actelor de hărțuire morală?
Una dintre condițiile esențiale pentru a putea formula o acțiune în constatarea actelor de hărțuire morală, precum și obținerea unor daune compensatorii cu rol reparator al prejudiciului moral produs prin fapta ilicită, constând în actele de hărțuire morală, este existența interesului de a acționa. Astfel, în momentul introducerii cererii de chemare în judecată, reclamantul, adică cel care formulează acțiunea, trebuie să aibă un interes determinat, legitim, personal, născut și actual. Pentru ca această condiție să fie îndeplinită, trebuie îndeplinite toate cele 5 condiții privitoare la caracterul interesului, altfel, acțiunea poate fi respinsă de către instanța de judecată, în urma invocării excepției lipsei de interes. În cauzele care au ca obiect hărțuirea morală la locul de muncă, în practică s-a pus problema caracterului actual al interesului unui salariat care a fost concediat și care introduce cererea de chemare în judecată după ce a pierdut calitatea de salariat față de pârât, adică de fostul său angajator.
Echipa de avocați Saucă&Partners, formată din 5 avocați specializați pe litigii de dreptul muncii și de hărțuire morală la locul de muncă au concluzionat faptul că pentru a justifica un interes în a formula o astfel de acțiune, NU este nevoie ca persoana care a fost supusă actelor de hărțuire morală la locul de muncă să aibă calitatea de salariat. Acest lucru înseamnă că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, raporturile de muncă născute în baza unui contract individual de muncă pot să fie încheiate, indiferent de maniera în care acestea au ajuns la un sfârșit.
Care sunt considerentele juridice care permit formularea unei astfel de acțiuni după pierderea calității de salariat?
Este absurd să considerăm faptul că în situația în care, spre exemplu salariatul demisionează pentru că nu mai poate face față presiunilor psihologice la care este supus prin comportamentul angajatorului său, caracterul actual al interesului dispare, întrucât am susține faptul că angajații hărțuiți moral la locul de muncă ar fi forțați de către legiuitor să rămână prizonieri acestei situații chinuitoare pentru ei, pentru a putea beneficia de protecția prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, care sancționează actele de hărțuire și discriminare la locul de muncă.
Faptul că raportul de muncă a încetat nu semnifică faptul că fostul angajator nu mai este răspunzător pentru faptele de hărțuire morală la care salariatul a fost supus în mod deliberat și premeditat. O astfel de abordare ar însemna faptul că angajatorul este absolvit de consecințele faptelor sale, cu efect dăunător pentru salariat.
Faptele de hărțuire morală rămân săvârșite chiar și după încetarea raportului de muncă și mai important decât atât, suferințele provocate de acestea se perpetuează absolut independent în viața victimei hărțuirii morale la locul de muncă, fără nicio legătură cu încetarea sau continuarea raportului de muncă.
Acest raționament juridic la care a ajuns echipa Saucă&Partners, specializată pe dreptul muncii, este susținută și de prevederile art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, care stabilește faptul că ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatorului în cauză. Astfel, implicit din prevederile legale din materie se poate observa faptul că în viziunea legiuitorului, salariatul care a fost supus la acte de hărțuire morală și care a fost concediat, ca un ultim act de hărțuire morală la locul de muncă, se poate adresa instanței de judecată și după încetarea raporturilor de muncă pentru a-și putea repara prejudiciul produs ca urmare a acestor fapte de hărțuire, dăunătoare pentru mediul de lucru, dar și pentru starea de sănătate mentală a victimei.
Ești victima hărțuirii morale la locul de muncă? Simți că nu mai poți face față presiunii la care ești supus?
Echipa Saucă&Partners te poate ajuta, având peste 18 ani experiență în litigii de dreptul muncii și de hărțuire morală la locul de muncă, fiind formată din 5 avocați specializați în acest domeniu.
