Hărțuirea morală la locul de muncă este o problematică actuală, ce prinde o amploare din ce în ce mai mare. Acest fenomen se prezintă sub forma unui comportament repetitiv, care privit din punct de vedere singular, nu ar putea fi clasificat drept hărțuire, datorită caracterului aparent neutru al actelor ce duc la formarea hărțuirii morale la locul de muncă.
Hărțuirea morală se poate prezenta sub diferite forme, cum ar fi:
- adresarea de injurii sau formulări denigratoare la adresa salariaților formulate de către angajator sau chiar de către alți salariați,
- folosirea de gesturi menite a submina încrederea în sine a salariatului,
- nerespectarea programului de lucru, dar și nerespectarea programului de odihnă menit recuperării salariatului în urma desfășurării activității profesionale.
Recent, Tribunalul Iași a admis o actiune având ca obiect hărțuirea morală la locul de muncă dispunând:
- încetarea actelor de hărțuire
- restabilirea situației anterioare prin repunerea în postul ocupat de către reclamantul anterior actelor de hărțuire morală,
- acordarea unor daune morale menite a acoperi prejudiciul moral suferit de către reclamant ca urmare a actelor de hărțuire la care a fost supus de către angajator.
Instanța a apreciat că poate fi considerată drept hărțuire morală la locul de muncă încălcarea dreptului salariatului la securitate și sănătate în muncă de către angajator.
Această încălcare a avut loc prin aceea că nu i-a acordat reclamantului o perioadă de repaus zilnic de cel puțin 12 ore, prin neluarea în calcul a timpului de deplasare, coroborat cu atitudinea de intimidare pentru a descuraja salariatul să mai formuleze sesizări conducerii în privinţa acestor nereguli şi să accepte şi pe viitor încălcarea dreptului fundamental la repaus zilnic şi săptămânal.
Această conduită se circumscrie noţiunii de hărţuire la locul de muncă (mobbing), şi se manifestă prin conduita abuzivă a unora dintre superiorii ierarhici (acţiuni disciplinare neîntemeiate, evaluare profesională necorespunzătoare, discreditarea personală şi profesională faţă de alţi angajaţi, colegi de serviciu ai reclamantului), care, prin caracterul lor sistematic, are drept efect deteriorarea condiţiilor de muncă şi aduc atingere demnităţii şi integritatii psihice a reclamantului, punând în pericol munca sa şi degradând climatul de muncă.
De asemenea, instanța reține importanța respectării dreptului la repausul și din perspectiva vieții personale a salariatul. Prin nerespectarea acestei obligații aflate în sarcina angajatorului, salariatului i se aduce atingere gravă vieții personale, acesta neputând să se bucure de repausul zilnic, care ar trebui să fie de minim 12 ore, dar și prin prisma faptului că nu îşi poate planifica viaţa personală deoarece limita timpului liber rămas este destinat refacerii (odihnei) în urma muncii solicitante la locul de muncă şi a navetei.
Acest lucru are consecinţe negative şi în viaţa familială şi socială, situație ce nu poate fi depășită raportat la atitudinea angajatorului de negare a încălcării dreptului invocat şi de refuz de a lua măsurile ce se impun pentru a-i respecta în final nu doar dreptul la sănătate şi securitate în muncă, ci şi dreptul la viaţă privată.
În cazul în care considerați că sunteți victima hărțuirii morale la locul de muncă, echipa Saucă&Partnes este formată din 6 avocați specializați pe legislația dreptului muncii și pe litigii de dreptul muncii, cu precădere cele având ca obiect hărțuirea morală la locul de muncă.
Esti victima unei hartuiri la locul de munca? Te putem sfatuim juridic sa iei cele mai bune decizii.
