Hărțuirea morală la locul de muncă
- Salariatul care este victima hărțuirii morale la locul de muncă are un drept de opțiune între Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și instanțele de judecată,
- Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării ne putem adresa în termen de 1 an de la data săvârșirii actelor de hărțuire morală sau de la data la care am luat cunoștință de acestea.
- Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării poate fi atactă în termen de 15 zile de la comunicare în fața instanțelor de judecată.
- Salariatul, victimă a actelor de hărțuire morală la locul de muncă, se poate adresa direct instanțelor de judecată competente, fără a fi condiționat de formularea unei petiții prealabile în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
În ultima perioadă de timp, în rândul salariaților și al angajatorilor a luat amploare un nou fenomen, mai exact hărțuirea morală la locul de muncă. Potrivit prevederilor legale în materie, mai exact Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
- Conduită ostilă sau nedorită,
- Comentarii verbale,
- Acțiuni sau gesturi.
Acum că am reușit să identificăm o definiție a acestui fenomen, în cazul în care suntem victima actelor de hărțuire morală la locul de muncă, ne putem întreba care sunt opțiunile noastre pentru a putea stopa aceste acte, care ne impactează viața într-un mod cu totul neplăcut.
Care sunt autoritățile cărora ne putem adresa în caz de hărțuire morală la locul de muncă?
Salariatul care este victima hărțuirii morale la locul de muncă are un drept de opțiune între a formula o petiție adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și introducerea unei cereri de chemare în judecată în fața instanțelor competente.
Acest drept de opțiune rezultă chiar din prevederile legale, mai exact art. 20 alin. (1) și art. 27 din Ordonanța de Guvern nr. 137/2000. Astfel, persoana care se consideră discriminată poate sesiza Consiliul în termen de un an de la data săvârșirii faptei sau de la data la care putea să ia cunoștință de săvârșirea ei. Procedura din fața Consiliului este una contencioasă, asemănându-se cu cea din fața instanțelor de judecată. Hotărârea pronunțată de către Consiliu poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, în termen de 15 zile de la data comunicării acestora.
În cazul în care considerați că procedura din fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu se potrivește intereselor dumneavoastră vă puteți adresa instanțelor de judecată competente, în cazul acesta tribunalul, fără a fi condiționați de introducerea unei acțiuni prealabile la CNCD. Acest lucru rezultă în mod explicit din prevederile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, care statuează faptul că persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare. Ca un bonus, datorită valorii sociale lezate prin actele de hărțuire morală, legiuitorul a considerat ca fiind justificat ca o astfel de cerere să fie scutită de taxă judiciară de timbru.
În cazul în care sunteți victima hărțuirii morale la locul de muncă echipa Saucă&Partners este formată din 5 avocați specializați pe dreptul muncii și pe hărțuire morală la locul de muncă, care vă pot ajuta.
