Dividendele sunt bunuri comune sau bunuri proprii?

 

• Natura juridică a dividendelor:

– Conform Legii 31/1990 dividendele reprezintă cotă-parte din profit ce se cuvine fiecărui acționar.

– Conform codului civil dividendele reprezintă fructele civile ale aportului la capitalul social.

 

• Dividendele vor fi bunuri comune sau bunuri proprii în funcție de momentul în care este adus aportul la capitalul social (anterior începerii sau în timpul comunității legale):

 

 – Dacă aportul la capitalul social este adus anterior începerii regimului comunității legale, dividendele sunt considerate bun propriu.

– Dacă aportul la capitalul social se realizează în timpul comunității legale, dar dividendele devin scadente ulterior încetării regimului comunității legale, dividendele vor fi bunuri proprii.

– Dacă aportul la capitalul social se face în timpul comunității legale, iar dividendele devin exigibile anterior încetării regimului matrimonial, dividendele vor fi bunuri comune.

 – Dacă aportul la capitalul social se face în timpul comunității legale, însă dividendele, deși scadente, nu au fost încasate, dividendele vor fi bunuri proprii. Această situație este discutabilă, unele instanțe rețin că și în acest caz dividendele sunt bunuri comune (ex. : Judecătoria Sighișoara: “În ceea ce priveşte dividendele, acestea sunt fructe din bunuri comune şi, prin urmare, devin şi ele bunuri comune, chiar şi atunci când sunt culese după desfacerea căsătoriei, deoarece titlul de valoare în temeiul căruia sunt culese aceste bunuri (dividende), nu încetează a fi bun comun decât în momentul efectuării partajului, proprietatea ###### # ####### (dobândită în timpul căsătoriei) continuând să-şi păstreze caracterul de bun devălmaş şi după desfacerea căsătoriei prin divorţ, până la data împărţirii.”)

 

• Astfel, potrivit art. 339 din Codul Civil- Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune dobândite în devălmășie ale soților, cu excepția bunurilor proprii prevăzute de art. 340 ce reglementează natura juridică a bunurilor proprii.

 

• În cazul în care societatea a fost constituită în timpul căsătoriei, iar capitalul social a fost subscris în bani sau bunuri comune, atunci și capitalul social va fi bun comun. (Soțul care cere partajul în această situație, nu poate intra ca asociat în societate. Are doar un drept de creanță raportat la ceea ce reprezintă procentul ce i se cuvine din capitalul social al firmei.)

 

• Așadar, dividendele sunt bunuri comune, dacă aportul la capitalul social s-a făcut în timpul comunității legale, iar dividendele au devenit exigibile anterior încetării regimului matrimonial, cu excepția cazului în care soțul face dovada că bunul aportat este bun propriu.

 

Potrivit Codului Civil, nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soț:

• Bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune,
• Bunurile de uz personal;
• Bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri;
• Drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creațiilor sale și asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
• Bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele științifice sau literare, schițele și proiectele artistice, proiectele de investiții și alte asemenea bunuri;
• Indemnizația de asigurare și despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soți;
• Bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum și bunul dobândit în schimbul acestora;
• Fructele bunurilor proprii.

 

! Pentru a stabili natura juridică a părților sociale ( bun comun/ bun propriu) trebuie stabilită întâi natura juridică a bunului ce a fost aportat în cadrul societății sau cu care au fost achiziționate părțile sociale în cadrul societății.

În cazul în care părțile sociale dobândite de unul dintre soți în timpul căsătoriei au fost achiziționate cu bunuri comune sau bunurile comune au stat la baza aportului adus de unul dintre soți, potrivit dispozițiilor legale, părțile sociale vor intra la masa partajabilă.

În acest caz, se pune problema cum se va stabili cât la sută îi revine fiecăruia dintre soți, în urma partajului. În practica majoritară a instanțelor de judecată se stabilește o proporție de 50% din contravaloarea părților sociale pentru soțul neasociat. ( 50% din valoarea reală a acestora, nu valoarea nominală de 200 lei).

 

Echipa noastră de avocați te poate ajuta cu consultanță juridică în funcție de situația exactă cu care te confrunți.

Ne poți contacta la la nr. de telefon: 0756.348.899 sau la adresa de e-mail: info@sauca.ro;