Conform dispozițiilor art. 919 alin. 1 lit. a) C.proc.civ., instanța de divorț se pronunță și cu privire la exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copilului și locuința copilului minor.
Astfel, în ceea ce privește exercitarea autorității părintești, conform art. 483 alin. 1 C.civ., “autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți”.
Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, “ambii părinți răspund pentru creșterea copilului lor minor”.
De asemenea, conform art. 397 C.civ. autoritatea părintească revine ambilor părinţi şi numai prin excepţie, în cazurile prevăzute la art. 398 și 399 C.civ., exercitarea autorităţii părinteşti va fi exercitată de unul dintre părinţi sau de alte persoane.
Principiul interesului superior al copilului prevăzut de art. 263 C.civ. implică faptul ca minorul să se bucure de prezenţa ambilor părinţi, care au îndatorirea de a se îngriji de sănătatea şi de dezvoltarea sa fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a sa, în vederea unei dezvoltări armonioase, iar numai în cazuri de excepţie, autoritatea părintească să revină doar unuia din părinţi.
Conform art 36 alin 7 din Legea 272/2004: “ Se consideră motive întemeiate pentru ca instanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti”.
Toate aceste motive intemeiate trebuie sa fie dovedite cu probe, inclusiv boala psihica trebuie sa fie dovedita cu expertiza psihiatrica.
Desi regula este ca autoritatea parinteasca se stabileste in comun, exista situatii cand instanta stabileste autoritatea parinteasca in mod exclusiv.