Cererile privind achizițiile publice adresate instanțelor
În data de 7 februarie 2025, în Monitorul Oficial al României, Partea I, a fost publicată Decizia nr. 468/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) prin raportare la art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 101/2016, la care se face trimitere în formularea criticii de neconstituționalitate: „Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante, prin completuri specializate în achiziții publice.”
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 56 alin. (1) prin raportare la art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 101/2016, care au următorul cuprins normativ: „(1) Cererile introduse la instanțele judecătorești potrivit prevederilor prezentului capitol se taxează, în funcție de valoarea estimată a contractului, după cum urmează: a) până la 100.000.000 lei inclusiv — 2%; b) peste 100.000.000 lei — 1%.”
Reprezintă stabilirea unei taxe judiciare de timbru raportate la valoarea estimată a contractului în cazul formulării unei acțiuni în despăgubiri pentru prejudiciile cauzate într-o procedură de achiziție publică o limitare a dreptului de acces liber la justiție?
- Potrivit textelor legale, persoana care este îndreptățită să solicite despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin acte nelegale emise în cadrul unei proceduri de achiziție publică trebuie să achite o taxă judiciară de timbru de 1% ori 2%, după caz, în raport cu valoarea estimată a contractului ce urmează să fie atribuit, iar nu în funcție de valoarea efectivă a pretențiilor
Prin Decizia nr. 468/2024 Curtea reține că accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit.
Așadar, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii
Curtea a învederat că legiuitorul are deplină legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, întrucât stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, ca, de altfel, și a cuantumului acestora, este o opțiune a legiuitorului.
Mai mult decât atât, acest aspect nu este de natură să afecteze accesul liber la justiție, ca drept fundamental, deoarece, astfel cum instanța de contencios constituțional a statuat prin numeroase decizii, nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție.
Echipa noastră de avocați te poate ajuta cu consultanță juridică în funcție de situația exactă cu care te confrunți.
De asemenea, ne ocupăm pentru tine cu profesionalism de tot ce presupune redactarea și trimiterea unei acțiuni în instanță, asistența și reprezentarea legală în fața instanțelor de judecată.
Ne poți contacta la la nr. de telefon: 0756.348.899 sau la adresa de e-mail: info@sauca.ro;
