Poate fi omisiunea angajatorului de a răspunde sesizărilor salariatului o faptă de hărțuire morală la locul de muncă?
Hărțuirea morală la locul de muncă este un fenomen psihologic, care se poate manifesta sub diverse modalități, neexistând un mod concret în care faptele de hărțuire trebuie să se exteriorizeze. De multe ori, actele de hărțuire morală prezintă forma unui comportament aparent normal, dar care are o tentă jignitoare, menită să afecteze încrederea în sine a salariatului și a modalității în care își desfășoară acesta sarcinile prevăzute în fișa postului, de multe ori ducând la afectarea productivității acestuia.
Datorită gravității consecințelor hărțuirii morale la locul de muncă. Legiuitorul a dorit să reglementeze acest fenomen, dându-i o definiție legală. Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 157/2020, art. 1, constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
- Conduită ostilă sau nedorită,
- Comentarii verbale,
- Acțiuni sau gesturi.
Cum ne dăm seama că o astfel de acțiune pasivă poate constitui hărțuire morală la locul de muncă?
În primul rând, vom începe cu o definirea conceptului de conduită ostilă, unde se poate încadra și această omisiune din partea angajatorului de a răspunde sesizărilor formulate de către salariații săi. Potrivit Dicționarului explicativ român, o persoană care prezintă o conduită ostilă este acea persoană care manifestă o atitudine potrivnică sau dușmănoasă față de cineva sau ceva.
În urma analizei prevederilor legale în materie, echipa de avocați Saucă&Partners, formată din 5 avocați specializați pe dreptul muncii, dar și pe hărțuire morală la locul de muncă, a concluzionat faptul că în situația în care un salariat nu primește răspunsuri într-un timp rezonabil sau chiar deloc din partea angajatorului, acest tip de conduită reprezintă o conduită ostilă, nedorită , exercitat în legătură cu raporturile de muncă, care este aptă să lezeze drepturile și demnitatea salariatului.
Într-o astfel de situație, în cazul în care și alți salariați, colegi ai salariatului discriminar, formulează sesizări, la care angajatorul răspunde cu promptitudine, cu atât mai mult putem considera faptul că suntem în prezența unei conduite ostile, discriminatorie, menită a afecta calitatea raporturilor de muncă, precum și sănătatea mentală a salariatului, care este victima unui astfel de comportament, total lipsit de profesionalism și etică profesională.
O situație similară ți se întâmplă și ție la locul de muncă? Consideri că ești victima hărțuirii morale la locul de muncă?
Echipa Saucă&Partners are 18 ani de experiență în dreptul muncii și în litigii care au ca obiect hărțuirea morală la locul de muncă, fiind formată din 5 avocați specializați în aceste ramuri de drept, care vă stau la dispoziție.
