Procedura prealabilă în contenciosul administrativ
Ce reprezintă procedura prealabilă?
Procedura prealabilă este reglementată în art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Conform alin. (1) al acestui articol:
“Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adresează trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vătămată, destinatar al actului, poate introduce plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.”
(Aceste prevederi se aplică și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta).
! În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând.
Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plângerea prealabilă, în cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce în termen de 30 de zile din momentul în care persoana vătămată a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului.
! Pentru motive temeinice, plângerea prealabilă se poate formula şi peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul acestuia.
Care este termenul legal de soluționare a cererii?
Conform art. 2 alin. (1) lit. h din Legea Contenciosului Administrativ:
Autoritățile publice trebuie să răspundă solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede un alt termen.
Cazurile în care plângerea prealabilă nu este obligatorie:
-în cazul acţiunilor introduse de: prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
-al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe;
-al acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice;
-în cazul refuzului nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim sau în cazul în care nu se răspunde solicitantului în termenul legal (fiind asimilate actelor administrative unilaterale);
-în cazul prevăzut la art. 4 din Legea Contenciosului Administrativ, referitor le excepția de nelegalitate (“Art. 4: Excepţia de nelegalitate
(1)Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
(2)Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
(3)În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
(4)Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”)
! De asemenea, Prin Decizia nr. 22/2020 , ICCJ admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov şi stabileşte că în litigiile de funcţie publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum şi atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcţionarului public, acesta se poate adresa direct instanţei de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanţei să fi solicitat angajatorului acordarea aceloraşi drepturi.
Plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative trebuie făcută în termen de 6 luni, care va începe să curgă:
a) de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;
b )de la data când reclamantul a cunoscut cauza anulării, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului.”
Echipa noastră de avocați te poate ajuta cu consultanță juridică în funcție de situația exactă cu care te confrunți.
De asemenea, ne ocupăm pentru tine cu profesionalism de tot ce presupune redactarea și trimiterea unei plângeri prealabile autorităților publice, precum și cu redactarea unei acțiuni în instanță, asistența și reprezentarea legală în fața instanțelor de judecată.
Ne poți contacta la la nr. de telefon: 0756.348.899 sau la adresa de e-mail: info@sauca.ro;
