Revocarea donației pentru ingratitudine
Pentru a putea înțelege revocarea donației pentru ingratitudine, este necesar să explicăm ce este contractul de donație, pentru că nu putem percepe caracteristicile unei excepții fără să cunoaștem regulile și obiectul aplicării lor.
Ce este donația?
Conform art. 985 din Noul Cod civil, donația este contractul prin care, cu intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părți, numită donatar.
Principiul irevocabilității donațiilor
Din definiția contractului de donație reiese irevocabilitatea donației. Aceasta presupune că donatorul nu mai poate reveni asupra deciziei sale de a transfera proprietatea cu titlu gratuit, iar eventualele clauze ce ar putea permite donatorului să revoce donația atrag nulitatea contractului de donație. Astfel, ai donat un bun? Nu-l poți cere înapoi, decât în cazurile expres prevăzute de lege (cum ar fi revocarea pentru ingratitudine) și asta este o regulă pentru toate contractele de donație.
Caracterul irevocabil al donației apare ca o consecință logică a stării de incertitudine în care s-ar afla donatarul în cazul în care s-ar permite ca donatorul să poată reveni asupra hotărârii de a dona un bun. Irevocabilitatea, așa cum relatează doctrina, reiese din principiul forței obligatorii a contractului (care spune că părțile sunt legate de contract, întrucât acesta are putere de lege pentru ele), fiind totodată o garanție a acestui principiu.
Contractul de donație nu poate fi revocat nici din perspectiva donatarului, printr-o simplă renunțare, fiindcă o asemenea acțiune nu ar putea reînvesti pe donator cu proprietatea bunului donat; Această reîntoarcere cu titlu gratuit se va putea face doar printr-o nouă donație, cu respectarea cerințelor legale de validitate ale acesteia. În lipsa unei noi donații, contractul de donație inițial nu ar putea fi revocat decât în cazurile prevăzute de lege în mod expres.
Donația între soți – excepție veritabilă
Noul Cod civil prevede la art. 1031 că “orice donație încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei”.
Așadar, o donație între soți poate fi “retrasă” de către donator, dar numai pe timpul căsătoriei. După încetarea căsătoriei, nu se mai poate cere revocarea contractului de donație.
În cazul în care se face o donație viitorilor soți, aceasta nu produce niciun efect în cazul în care căsătoria nu se încheie.
Revocarea donației pentru ingratitudine
Intrând în tema principală a discuției, revocarea donației pentru ingratitudine este o cauza legală de revocare a donației, în ciuda principiului irevocabilității contractului de donație. Aceasta este posibilă în următoarele cazuri:
1. Dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind că alții intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat;
Ce înseamnă atentat asupra vieții? Atentatul asupra vieții este reprezentat de acțiunea prin care se manifestează intenția donatarului de a lua viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui. Practic, atentatul asupra vieții ar putea fi exclusiv o tentativă la omor sau un omor, chiar dacă donatarul nu e condamnat din punct de vedere penal.
Este nevoie de o hotărâre de condamnare din partea instanței penale? Nu, nu este nevoie de o hotărâre de condamnare, ci e nevoie să se probeze intenția criminală (animus occidendi) a donatarului la momentul atentatului. Astfel, existența unei hotărâri penale ce constată intenția NU este o condiție de validitate pentru promovarea acțiunii în revocare a donației pentru ingratitudine.
Care sunt persoanele considerate apropiate donatorului? Calitatea de persoană apropiată ar trebui analizată în mod concret. Nu există o prevedere expresă care să expliciteze această calitate, dar orice persoană considerată de donator apropiată s-ar încadra în această categorie, indiferent de vreo legătură de rudenie. Astfel, persoană apropiată poate să fie un prieten apropiat sau chiar un membru de familie. Cu toate acestea, este necesar să se dovedească circumstanța că donatarul a avut cunoștință de relația de apropiere dintre cel vizat de atentat și donator.
În final, teza a doua a lit. a) a art. 1023 C. civ prevede că ingratitudinea este prezentă și în momentul în care donatarul a luat la cunoștință că alții vor să atenteze la viața donatorului, dar a ales să nu îl înștiințeze pe acesta din urmă. Astfel, atentatul terțului asupra donatorului sau asupra unei persoane apropiate acestuia trebuie să fi fost produs deja pentru a se cere revocarea pentru acest temei.
2. Dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator;
Cruzimile sunt faptele grave comise de donatar ce prezintă natura de a provoca suferințe fizice sau psihice donatorului, caracterizate prin purtarea nemiloasă față de suferințele acestuia din urmă. Suferințele pot fi provocate prin leziuni corporale, dar și prin inacțiuni întemeiate pe o anumită atitudine a donatarului care manifestă cruzime, cum ar fi părăsirea donatorului într-o zonă unde ar rămâne neputincios, unde ar fi expus înghețului, pericolelor, agresiunii animalelor sălbatice, îmbolnăvirii etc.
Injuriile grave semnifică insulte grave săvârșite de către donatar, care presupun atingerea adusă reputației sau onoarei donatorului prin gesturi, cuvinte sau acte jignitoare. Acest caracter “grav” este relativ, deoarece este nevoie să se țină cont de relațiile dintre părți, de limbajul pe care îl folosesc în mod curent, de mediul din care provin, de contextul săvârșirii faptelor etc.
S-a reținut că revocarea legală a donației nu poate fi invocată pe temeiul unei simple stări conflictuale existente între părți. Astfel, dacă te cerți cu donatarul, nu ești îndreptățit să revoci donația pentru ingratitudine.
În final, pentru faptele penale avem următoarea precizare:
Cum textul de lege nu distinge între fapte penale împotriva persoanei și fapte penale împotriva patrimoniului donatorului, considerăm că revocarea donației se poate face pentru oricare dintre acestea.
3. Dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donației.
Așa cum spune legea, refuzul trebuie să fie unul nejustificat, în ideea în care donatarul ar avea posibilitatea de a-i procura alimente donatorului aflat în situație de nevoie, dar refuză totuși să o facă.
Totuși, este cazul unei obligații subsidiare;
Ideea de a fi în nevoie presupune ca:
- Donatorul să nu aibă pe altcineva obligat să-I procure alimente
ȘI
- Să nu dispună de mijloace financiare pentru a și le procura de unul singur.
Într-o speță judiciară, acțiunea privind revocarea pentru ingratitudine a fost respinsă pentru că reclamantul dispunea de pensie (deci avea mijloace materiale din care să se întrețină, conform legii), avea descendenți în viață și nu i-a solicitat pârâtei ajutorul în sensul asigurării alimentelor.
Astfel, dacă donatorul avea rude (ori alte persoane) obligate să-I acorde întreținere sau când donatarul nu dispune de mijloacele de a procura alimente, refuzul acestuia din urmă nu e sancționat, fiind unul justificat.
Tot în practică, a fost respinsă cererea privind revocarea donației, reținându-se că donatorul “merge zilnic la fiica sa pentru a servi masa”, aceasta executându-și obligația legală de întreținere.
Cum vă putem ajuta
Ați făcut o donație și nu știți dacă vă încadrați în condițiile legale pentru a o revoca pentru ingratitudine? Ne puteți trimite un e-mail la info@sauca.ro sau să ne sunați la numărul de telefon 0756.348.899 pentru a stabili detaliile.
