Ce presupune hărțuirea morală la locul de muncă?

 

 Ce presupune hărțuirea morală la locul de muncă?

 

Pentru a putea știi care ne sunt soluțiile puse la dispoziție de către legiuitor pentru a ne apăra împotriva actelor de hărțuire morală la locul de muncă , în primul rând trebuie să cunoaștem caracteristicile definitorii ale acestui concept juridic și social, ce este tot mai întâlnit în practică.

 

Astfel, legiuitorul prin intermediul Ordonanței nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Art. 2, alin. (5)  statuează faptul că se consideră hărțuire morală la locul de muncă orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:

a)conduită ostilă sau nedorită;

b)comentarii verbale;

c)acţiuni sau gesturi.

 

Ce soluții ne pune legiuitorul la îndemână în cazul în care suntem victima hărțuirii morale?

 

În cazul în care sunteți victima unui astfel de comportament la locul de muncă, aveți la dispoziție următoarele proceduri:

1. Procedura informală. Această procedură presupune o discuție cu presupusul hărțuitor pentru încercarea aplanării conflictului și stopării hărțuirii;
2. Procedura formală. Această procedură se desfășoară, asemenea procedurii informale, în cadrul structurii organizatorice a angajatorului și presupune depunerea unei plângeri/sesizări Persoanei responsabile sau Comisiei de către victima hărțuirii, ce trebuie să fie înființată și organizată de către fiecare angajator în mod special pentru soluționarea unor astfel de conflicte, în conformitate cu prevederile Metodologiei din 2023 privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă;
3. Petiție adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;
4. Sesizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă;
5. Sesizarea Instanțelor de Judecată.

 

Ce presupune procedura formulării unei petiții adresate Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării?

 

Persoana care se consideră discriminată sau că a fost victima hărțuirii morale la locul de muncă  se poate adresa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în termen de 1 an de la data când a fost săvârșit actul/actele de discriminare sau de hărțuire morală  sau de la data când ar fi putut să ia cunoștință de acestea. În cazul în care petiția nu poate fi formulată în termenul de 1 an în care poate fi adresată petiția Consiliului, persoana vătămată în drepturi în urma acestor acțiuni din partea colegilor de la locul de muncă sau chiar al angajatorului se poate adresa instanțelor de judecată în termenul general de prescripție de 3 ani.

 

Petiţia adresată CNCD poate fi formulată în scris şi transmisă Consiliului printr-un mijloc legal (poştă, fax, e-mail) sau oral, prin notă de audienţă. În cazul sesizării orale se întocmeşte o notă, care cuprinde elementele petiţiei şi se constituie în petiţie cu acordul petentului.

 

În vederea soluționări ipetiției, se va dispune desfășurarea unei investigații, care se va desfășura  la sediul angajatorului sau în alt loc stabilit. Investigarea obiectivelor stabilite în urma studierii dosarului se poate realiza în baza rezoluției șefului structurii asistență Colegiu director prin una dintre următoarele căi:

• cu înștiințarea prealabilă a persoanei/persoanelor ce urmează a fi verificată/verificate;
• Inopinat CNCD ca regulă, trebuie să soluționeze petiția în termen de 90 de zile de la data sesizării. Hotărârea se comunică părţilor în termen de 30 de zile de la adoptare şi produce efecte de la data comunicării. Ea poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ (curtea de apel), în termen de 15 zile de la data comunicării. Hotărârile care nu sunt atacate în termenul de 15 zile constituie de drept titlu executoriu. Hotărârea Curții de Apel poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal ICCJ.

 

Pe toată durata desfășurării procedurii în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării persoana vătămată poate fi reprezentată și asistată de către un avocat.

 

În ceea ce privește sancțiunile aplicabile de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, acesta poate dispune doar:

 

• Amenda contravențională;
• Obligarea persoanei găsite vinovate la publicarea în mas-media a unei părți din hotărâre;
• Restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare.

 

Ce soluții putem obține în cazul în care dorim să ne adresăm instanțelor de judecată și nu CNCD?

 

În cazul în care persoana vătămată în drepturi în urma unor  acte de hărțuire morală consideră că procedura informală, procedura formală sau adresarea unei petiții la CNCD nu sunt îndestulătoare pentru protejarea drepturilor sale născute din raporturile de muncă și repararea prejudiciului adus prin această faptă ilicită, atât din punct de vedere moral, cât și material, aceasta are deschisă calea introducerii unei acțiuni pe rolul instanțelor de judecată.

 

Acțiunea poate fi formulată în termen de 3 ani de la data încetării actelor de hărțuire, hărțuirea la locul de muncă constând într-un comportament deranjant care se întinde pe o mai lungă perioadă de timp, nefiind considerat hărțuire morală un act izolat de comportament deviant, acesta, în funcție de gravitatea lui, putând avea o altă încadrare juridică.

 

Instanța competentă din punct de vedere material și  teritorial pentru soluționarea acestor cauze, în primă  instanță, este Tribunalul, mai precis Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a acestuia, unde se soluționează Litigiile de muncă.

 

În situația în care instanța apreciază că starea de fapt dedusă judecății se încadrează în definiția dată hărțuirii morale la locul de muncă de către legiutor, aceasta poate obliga partea pârâtă la:

• Încetarea actelor de hărțuire morală;
• Acoperirea prejudiciului produs ca urmare a hărțuirii morale, atât material, cât și moral;
• Restabilirea situației anterioare. În această situație, în cazul în care ați fost concediat abuziv ca urmare a hărțuirii morale, prin restabilirea situației anterioare se înțelege repunerea în funcția ocupată la fostul angajator, cu plata retroactivă a salariilor cuvenite pentru întreaga perioadă cât și-a produs efectele decizia de concediere abuzivă.

 

În momentul de față, datorită creșterii continue a acestui fenomen în rândul angajatorilor și al angajaților,   pe rolul instanțelor de judecată se află tot mai multe cauze ce au ca obiect hărțuirea morală la locul de muncă.

 

Cauți un avocat specializat în dreptul muncii și litigii de muncă?

 

Un avocat bun de dreptul muncii  îți poate oferi sprijin juridic cu privire la concediere, salarii compensatorii, hărțuirea morală la locul de muncă, anularea unei proceduri de concediere colectivă, asistență la cercetare disciplinară.

Ne poti suna la telefon: 0756.348.899 sau ne poți trimite un email: info@sauca.ro