Având în vedere dispozițiile art. 496 alin. (5) din Codul Civil , părintele la care copilul nu locuieşte în chip statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuinţa acestuia, exerciţiul acestui drept putând fi limitat de către instanţa de tutelă, în considerarea interesului superior al copilului.
Potrivit art. 401 din Codul de procedură civilă, părintele separat de copilul său, are dreptul de a avea legături personale cu acesta, iar în caz de neînțelegeri între părinți, instanța de tutelă decide cu privire la modalitățile de exercitare a acestui drept.
În egală măsură, potrivit art. 17 alin. (1) teza I din Legea nr. 272/2004, copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, iar potrivit art. 17 alin. (4) din acelaşi act normativ, în caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.
Potrivit art. 14 din Legea nr. 272/2004, este în interesul superior al copilului să mențină relații personale şi contacte directe cu părinții, rudele, precum şi cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de ataşament, iar art. 15 din acelaşi act normativ prevede modalitățile în care se pot realiza relațiile personale, respectiv vizite la domiciliul minorului, găzduirea minorului o anumită perioadă, corespondență, convorbiri telefonice sau alte forme de comunicare.
Prezența ambilor părinți în viața copilului minor este absolut necesară, indiferent de natura relațiilor dintre părinți, obligația acestora fiind ca, mai presus de divergențele dintre ei, să țină cont de interesul superior al minorului. În acest sens, ambii părinți trebuie să manifeste o disponibilitate maximă şi o cooperare deplină în creşterea şi dezvoltarea minorului, de aşa manieră încât copilul să se bucure de prezența, afecțiunea, de grija şi de ocrotirea ambilor părinți.
Dispoziţiile art. 19 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 statuează că: ,,Orice copil care a fost separat de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului”.
De asemenea, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a statuat că interesul copiilor prezintă un dublu aspect: pe de o parte, să le garanteze copiilor o evoluţie într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să menţină legăturile acestora cu familia. Interesul copilului impune ca numai anumite circumstanţe cu totul excepţionale să poată duce la o ruptură a unei părţi a legăturii de familie şi ca să se facă tot posibilul să se păstreze relaţiile personale.
Conform prevederilor art. 8 din Curtea Europeană a Drepturilor Omului, interesul copilului impune respectarea dreptului acestuia de a avea o viaţă de familie, deziderat care nu se poate realiza decât prin menţinerea legăturilor personale, în mod efectiv, între copil şi părintele la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit, cu excepţia acelor situaţii excepţionale în care se probează că există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului.
Este important ca minorul să relaționeze cu ambii părinți și ca părintele care locuiește în mod statornic cu copilul să se implice în obișnuirea acestuia cu părintele de care a fost separat o perioadă de timp. Minorul are nevoie de stabilitate în vederea asigurării unei dezvoltări armonioase, întrucât are nevoie de afecţiunea directă a ambilor părinţi, pentru a nu suferi traume emoţionale ce i-ar afecta personalitatea în curs de formare şi implicit, viitorul acestora ca persoană, fiind de necontestat că orice întârziere în luarea acestor măsuri poate determina pagube iminente în dezvoltarea sa ulterioară, în special pe plan psihic, şi mai ales emoţional.
Un avocat specializat din cadrul echipei SAUCĂ&PARTNERS vă poate ajuta și oferi cele mai bune sfaturi cu privire la deciziile privind minorii și de asemenea va poate acorda asistenta si reprezentare juridica in astfel de cazuri.
