Primul pas după deschiderea procedurii insolvenței este stabilirea masei credale, care nu se poate realiza fără participarea activă a creditorilor prin depunerea declarațiilor de creanță.
Ca atare, ceea ce trebuie să știți este că în procedura insolvenței toți creditorii cu creanțe anterioare deschiderii procedurii sunt notificați de administratorul judiciar pentru a depune declarația de creanță.
Astfel, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență față de societatea debitoare, judecătorul sindic stabilește un termen în care toți creditorii trebuie să depună cererea de admitere a creanțelor, conform dispozițiilor art. 102 din Legea nr. 85/2014, scopul final fiind înscrierea creanțelor în tabelul de creanțe.
Așadar, de reținut este faptul că, pentru a fi creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, titularul unui drept de creanță asupra averii debitorului trebuie să formuleze această cerere de înscriere a creanței în termen.
Cu toate acestea, sunt prevăzute și excepții de la regula obligativității depunerii declarației de creanță pentru a deveni creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, dar acestea sunt de strictă interpretare. O astfel de excepție este reprezentată de creanțele salariale.
Conform dispozițiilor art. 102 alin. (1) teza I din Legea nr. 85/2014, se prevede clar că administratorul judiciar este cel care înregistrează creanțele salariale în tabelul de creanțe. Înregistrarea se face din oficiu, în baza evidențelor contabile ale debitoarei. Este o situație de excepție stabilită expres în privința acestui tip de creanțe. Dacă nu se găsesc sau nu au fost ținute corespunzător evidențele contabile ale debitorului, s-a apreciat în doctrină că aceste creanțe salariale vor fi evaluate după orice mijloc de probă și trecute în tabelul de creanțe ori prin refacerea actelor de către practicianul în insolvență
Creanțele salariale sunt definite prin art. 5 pct. 18 din Lege drept creanțe ce izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia.
Astfel, prin definiție se precizează că aceste creanțe sunt înregistrate din oficiu de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabelul de creanțe, deci fără să fie necesară depunerea unei declarații de creanță de către creditor.
Legea a instituit în acest mod o măsură de protecție a salariaților în raport cu societatea angajatoare aflată într-o procedură de insolvență.
SAUCĂ&PARTNERS
0756 348 899