Hărțuirea morală la locul de muncă, prezintă în societatea în care trăim o reală problemă, mai ales în ceea ce privește faptul că lipsește un cadru legal coerent la nivelul Uniunii Europene, pentru statele membre.
În țara noastră, prin art. 4 lit. d¹) din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi („Legea nr. 202/2002”), cât şi în art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare („OG nr. 137/2000”) regăsim definită hărțuirea psihologică .
De altfel, recent a fost adoptată Legea nr. 167/2020 pentru modificarea şi completarea OG nr. 137/2000, precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 prin care s-a oferit o definiție exactă a hărțuirii la locul de muncă și anume : „orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau gesturi.”
Legea nr. 167/2020 specifică și că hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă „orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.”
În ceea ce privește metodele de combatere și prevenire a acestui fenomen Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a stabilit faptul că angajatorii trebuie:
- să formuleze politici anti-hărţuire , pentru îmbunătăţirea a climatului psihosocial la locul de muncă şi crearea unei culturi organizaţionale cu norme şi valori împotriva hărţuirii
- să instruiască salariaţii în gestionarea conflictelor şi în leadership
- să reorganizeze mediul de muncă în vederea acordării de sprijin victimelor, în caz de hartuire, prin consiliere şi despăgubire.
Prin noile reglementări legislative s-a instituit obligaţia angajatorului de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă și introducerea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă. În cazul nerespectării acestor dispoziții , angajatorul se sancţionează contravenţional cu amendă de la 30.000 RON la 50.000 RON.
Dacă angajatorul va stabili reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă va fi sancţionat cu amendă de la 50.000 RON la 200.000 RON.
Dacă angajatorul nu îndeplinește măsurilor dispuse de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100.000 RON la 200.000 RON.
În care instanţa de judecată va constata săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă va tfi în măsură să dispună și alte obligații pentru angajator.
In cadrul echipei SAUCA&PARTNERS, exista un avocat specializat de dreptul muncii, cu peste 14 ani experiență în acest domeniu, care va poate îndruma in ceea ce privește toate actele de dreptul muncii.
