Ce trebuie să facem în cazul în care suntem victima hărțuirii morale la locul de muncă?
Hărțuirea morală la locul de muncă este un fenomen din ce în ce mai răspândit în rândul angajatorilor. Datorită gravității consecințelor hărțuirii morale la locul de muncă, legiuitorul a văzut ca fiind necesar să ofere o definiție legală. Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 157/2020, art. 1, constituie hărțuire morală la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privite la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturillor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
- Conduită ostilă sau nedorită,
- Comentarii verbale,
- Acțiuni sau gesturi.
Salariatul care consideră că este victima unui astfel de comportament dăunător are mai multe opțiuni prin care poate încerca să soluționeze o astfel de situație, izvorâtă în legătură cu raporturile de muncă.
Într-o primă abordare, acesta poate încerca să soluționeze la nivel intern conflictul prin intermediul pârghiilor puse la îndemână de către salariat, care trebuie să aibă la nivelul unității un Ghid pentru combaterea și prevenirea hărțuirii morale la locul de muncă, conform prevederilor legale.
Este parcurgea procedurii în fața angajatorului obligatorie?
Răspunsul este nu. Salariatul care este victima hărțuirii morale la locul de muncă se poate adresa angajatorului pentru soluționarea conflictului, dar nu este obligat să parcurgă o astfel de procedură. Salariatul se poate adresa în mod direct, fără nicio problemă, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sau chiar instanței de judecată. Acest aspect rezultă cu vehemență din prevederile legale în materie, mai exact art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, care stabilește faptul că persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Astfel, dacă legiuitorul nu a văzut necesar condiționarea formulării unei cereri în fața instanțelor de judecată de formularea unei plângeri prealabile în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, considerăm că cu atât mai mult introducerea unei astfel de cereri nu poate fi condiționată de formularea unei sesizări în fața angajatorului.
Consideri că ești victima hărțuirii morale la locul de muncă?
Echipa Saucă&Partners este formată din 5 avocați specializați pe dreptul muncii și hărțuirea morală la locul de muncă, cu 18 ani de experiență in acest domeniu.
Ne poți contacta la nr. de telefon: 0756.348.899sau la adresa de e-mail: info@sauca.ro.
