1. Condițiile de înființare ale unui sindicat

1. Care sunt condițiile de înființare ale unui Sindicat?

• Este necesar ca 10 salariați din aceeași unitate să înființeze un Sindicat sau minimum 20 de angajați din unități diferite, dar din același sector de negociere colectivă. ( art. 3 alin. 3 din Legea Dialogului social)

2. Ce acte sunt necesare pentru înființarea Sindicatului ?

• Membrii fondatori semnează Procesul verbal de constituire, alături de Statutul Sindicatului și stabilesc organele de Conducere.
• Fiecare Sindicat are dreptul de a-și alege organele de conducere.

Legea nu stabilește în mod expres care sunt organele de conducere ale Sindicatului, însă din practică , Sindicatele aleg ca și organe de conducere: 1 Președinte, 1 Vicepreședinte și 1 secretar sau un Președinte +  2 Vicepreședinți.

Mandatul organelor de conducere se stabilește prin Statut, nefiind o prevedere expresă în acest sens. Organele de conducere se pot alege pe o durată de 2 ani, fie pe o durată de 4 ani, de exemplu.

• Sindicatul trebuie să aibă o comisie de cenzori, (art. 26 din Legea Dialogului social) care trebuie sa fie formată din persoane care studii economice. Comisia de cenzori este separată față de organele de conducere.
• Sindicatul trebuie să își țină contabilitatea
• Sindicatul trebuie sa aibă un sediu valabil și trebuie să aibă un patrimoniu inițial. Legea nu stabilește o valoare inițială a patrimoniului, deci membrii fondatori pot stabili orice suma ca și valoare inițială a patrimoniului.
• În Statutul Sindicatului trebuie sa fie detaliate condițiile de aderare ale Salariaților la Sindicat, valoarea cotizatiei, modul de plată al acesteia.
• La cererea Sindicatului şi cu acordul salariaților (exprimat, de regulă, pe cererea de aderare ce se va semna în original de salariați ) angajatorul trebuie să rețină și să vireze Sindicatului cotizația de sindicat.( art. 24 din Legea Dialogului social.)
• Nu se achita taxa judiciara pentru infiintarea Sindicatului
• Dosarul de înființare a Sindicatului se soluționează de către Judecătoria din raza teritorială unde este sediul Sindicatului.

• In cat timp se înființează în mod legal?

• Deși în lege se menționează termene scurte pentru înființarea Sindicatului ( de exemplu, în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii să se fixeze primul termen de judecată sau că redactarea si comunicarea sentintei se va face în termen de 5 zile de la pronunțarea soluției,în practica concretă a instanțelor de judecată din Timișoara, poate dura si 3 saptamani pana la stabilirea primul termen de judecată, depinde de rolul încărcat sau mai puțin încărcat al instanței de judecată. Ulterior, mai durează minim 2 saptamani pană se redactează sentința de înființare a Sindicatului și se comunică Sindicatului.
• După comunicarea sentintei de înființare a Sindicatului curge un termen de 15 zile de formulare a apelului (de regulă Sindicatul ar avea interes sa facă apel, dacă li s-ar respinge cererea de înființare)  și dacă nu se formulează apel, atunci sentința devine definitivă.
• Pentru obținerea unei sentințe cu mențiunea definitivă este necesar să se aștepte încă un termen de  încă 5 zile.
• Înscrierea Sindicatului în Registrul special de la Judecatorie se face în termen de 7 zile de la ramanerea definitiva a sentinței de înființare a Sindicatului, iar Certificatul de înscriere a sindicatului în Registrul special se face în termen de 5 zile de la înscriere.
• Sindicatul se considera înființat legal și poate funcționa atunci cand are sentința de înființare ( de acordare a personalității juridice) cu mențiunea definitivă și are Certificatul de înscriere a Sindicatului  in Registrul Special de pe lângă Judecătorie.
• În practică, după înființarea unui Sindicat, Președintele Sindicatului aduce la cunoștința angajatorului această informație,punând la dispoziție o copie după Statut și după sentința definitivă de înființare, iar lunar, după ce salariații aderă la Sindicat,  Președintele Sindicatului trebuie sa aducă la cunoștința angajatorului cine sunt salariatii – membrii de Sindicat- pentru a se putea reține cotizația de către angajator.

• Ce înseamnă sindicat reprezentativ la nivel de unitate, din punct de vedere legal? Cand devine un sindicat reprezentativ?

Sindicatul reprezentantiv la nivel de unitate reprezintă este acel Sindicat care are ca și membrii cel puțin 35 % din numărul total de angajați și care a obținut o sentință de constatare a reprezentativitatii acestuia de la Judecătorie.

Un sindicat devine reprezentativ la data ramanerii definitive a sentintei de constatare a reprezentativității pronunțate de către Judecătorie.

• Ce condiții trebuie sa indeplineasca un Sindicat pentru a fi reprezentativ? (Art. 54 lit. c din Legea dialogului social )
• să aibă un statut legal de sindicat
• să aibă independenţă organizatorică şi patrimonială
• numărul de membri ai sindicatului să reprezinte cel puţin 35% din numărul total de angajaţi aflaţi într-un raport juridic de muncă cu angajatorul ( unitatea) .

Îndeplinirea de către Sindicat a condiţiilor de reprezentativitate prevăzute mai sus se constată la cererea Sindicatului de către judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul, prin depunerea la instanță a următoarelor documente:  ( art. 55 din Legea Dialogului social)

• copia hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţia sindicală şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organului executiv de conducere( dacă este cazul)
• declaraţie pe propria răspundere semnată de reprezentantul legal al organizaţiei sindicale privind numărul total de membri de sindicat;
• adeverinţă eliberată de angajator SAU certificat eliberat de Inspecţia Muncii, privind numărul de angajaţi din unitate,( de la nivelul întregului angajator) pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă a salariaţilor depuse de angajatori.
• dovada depunerii la Inspectoratul Teritorial de Muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate. Dosarul se depune în format electronic și ITM îl va înregistra și va elibera o dovada in acest.

Sentința de constatare a reprezentativitatii unui Sindicat se comunică de către Sindicat  către angajator în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicarii sentintei de catre Judecatorie, dar si către ITM care o va publica pe propria pagina a site-ului în termen de 3 zile lucrătoare.

Judecătoria va înscrie în Registrul Special al Judecătoriei data hotărârii de admitere a cererii de constatare a reprezentativitatii și numărul total al membrilor Sindicatului .

Sindicatul poate exista și funcționa din punct de vedere legal imediat după ce a obținut sentința definitiva de înființare de la Judecătoria Timișoara.

Din acest moment, poate anunța angajatorul, că există și că funcționează în mod legal, că are drepturile recunoscute de lege și poate începe procedura de aderare de către membrii.

• Cum verificam reprezentativitatea?

Da, pe site-ul ITM-ului in mod direct, pe portalul instanțelor de judecată si putem solicita un extras din Registrul special al Judecătoriei .

Sindicatul are obligația legală de a anunța reprezentativitatea direct către angajator prin comunicarea unei copii după sentința de constatare a reprezentativitatii, conform art.56 alin.8 din Legea dialogului social si doar din acel moment, este opozabilă reprezentativitatea Sindicatului pentru angajator.

• Poate un sindicat nereprezentativ sa participe la negocierile Contractului Colectiv de Munca? Cand da, in ce condiții?

Da, începând cu anul 2023, un Sindicat nereprezentativ poate participa la negocierile colective si la semnarea contractului colectiv, singur, fără reprezentanții salariaților, fără afiliere la o federație reprezentativă.

• Cine participă la negocierea colectivă din partea salariaților conform art. 102 din Legea dialogului social și care sunt părțile contractului colectiv de muncă?

Legea dialogului social s-a modificat în repetate randuri, ultima data în 2023, încercandu-se de fiecare dată altă modalitate de reprezentare a salariaților la negocierea colectivă.

Legea nr. 367/2022 modificata în mai 2023, specifică în mod expres ordinea si condițiile ce trebuie urmate în a identifica partea care va reprezenta salariatii în cazul negocierii colective.

Conform art.102 alin.2 lit. B din Legea dialogului social la nivel de unitate,părțile contractului colectiv de muncă ,care participă la negocierea colectivă în următoarea ordine de preferință/ prioritate :

1. sindicatele legal constituite și reprezentative la nivelul unității
2. daca nu exista sindicate legal constituite si reprezentative la nivelul unității, salariatii vor fi reprezentați de federațiile sindicale reprezentative la nivelul sectorului de negociere colectiva, la solicitarea si in baza mandatului sindicatelor nereprezentative afiliate acestora.

Pana in 2023, cand nu era posibila participarea sindicatelor nereprezentative la negocierea colectiva, Sindicatele se afiliau la Federatii sindicale reprezentative.

Afilierea la o federație reprezentativă la nivel de sector de negociere colectiva nu presupune automat prezența Federatiei la negocierea colectivă. Sindicatul decide dacă este prezentă și Federatia și dacă ii acordă mandat de negociere alături de Sindicat.

• în cazul în care nu există organizații sindicale reprezentative sau federații reprezentative mandatate, salariații pot să fie reprezentați de către federații sindicale nereprezentative din sectorul de negociere colectivă, membre ale confederatiilor reprezentative la nivel național, la solicitarea Sindicatului și în baza mandatului Sindicatelor nereprezentative din unitate afiliate acestora

• În cazul în care nu există organizații care să reprezinte salariatii, conform pct. 1,2,3 de mai sus, de toate sindicatele nereprezentative din cadrul angajatorului

• dacă nu există sindicat constituit la nivelul angajatorului, reprezentanții aleși ai salariaților cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al angajatilor din cadrul angajatorului

Pe cale de concluzie, dacă există un Sindicat ce are 10 membrii ca și fondatori din salariatii angajatorului, acesta participă la negocierea colectivă, singur, fără reprezentanții salariaților, chiar dacă nu este reprezentativ, chiar dacă angajatorul are mii de salariați.

• Reprezentanții salariaților nu pot participa la negocierea colectivă dacă exista Sindicat, așa cum rezultă din art.102 alin.2 lit. B și din art. 1 pct 16 din Legea dialogului social care reglementează părțile îndreptățite să negocieze colectiv (organizații sindicale SAU reprezentanții angajaților).
• Din definiția Contractului colectiv de muncă , reiese ca la nivel de unitate, negocierea se va purta intre doua parti, angajator si angajații reprezentati fie prin sindicat reprezentativ/ nereprezentativ sau de reprezentanții aleși ai angajaților.
• Un Sindicat legal constituit, nereprezentativ la nivelul angajatorului, nu are nevoie să fie afiliat la o Federatie sindicală reprezentativă  pentru a participa la negocierile colective
• Un Sindicat reprezentantiv la nivelul angajatorului reprezintă la negocierea colectivă interesele tuturor salariaților chiar dacă are ca și membrii doar 35 % din numărul total al salariaților
• Un Sindicat nereprezentativ la nivelul angajatorului reprezintă la negocierea colectivă doar interesele membrilor lui. Contractul colectiv de muncă semnat de un Sindicat nereprezentativ se aplică tuturor salariaților, ( art. 101 alin.1 lit.a din Legea Dialogului social)  aceștia fiind beneficiari pasivi, ai contractului colectiv de muncă.
• Un Sindicat nereprezentativ are capacitatea de a-și reprezenta proprii membrii în condițiile legii și de a încheia acorduri/ contracte colective.
• Salariații care nu fac parte din Sindicat NU sunt reprezentati de nimeni la negocierea colectivă.

9. Ce drepturi are un sindicat nereprezentativ, comparativ cu unul reprezentativ?

• Dacă avem sindicat reprezentativ, acesta participă la negocierea colectivă, acesta semnează contractul colectiv de muncă.

Dacă nu avem sindicat reprezentativ sau afiliere (conform art 102 alin.2 LIT.B din Legea dialogului social) atunci sindicatul nereprezentativ este considerat parte îndreptățită să participe la negocierea colectivă și la semnarea contractului colectiv de muncă.

• Conform art. 30 alin.3 din Legea dialogului social, angajatorul comunică sindicatelor (indiferent de tipul acestuia) informațiile necesare pentru negocierea contractelor colective.
• un sindicat reprezentativ are dreptul legal sa negocieze colectiv pentru toți salariații din unitate,(chiar daca are 35 % din numărul total de salariați)  iar un sindicat nereprezentativ are doar capacitatea de a-și reprezenta doar proprii membrii în condițiile legii și de a negocia colectiv în sensul apărării intereselor doar ale salariaților care fac parte din Sindicat.

• ambele tipuri de Sindicat pot semna contractul colectiv de muncă, care produce efecte juridice fata de toți salariații
• ambele tipuri de Sindicat pot avea initia negocierii colective , ambele sindicate fiind incluse in categoria partenerilor sociali conform art.97 alin.2 din Legea dialogului social
• Sindicatul reprezentativ poate declansa greva prin decizia organelor de conducere, conform Statutului,  iar Sindicatul nereprezentativ nu poate declansa greva  decat cu acordul scris a cel puțin ¼ din numărul total al salariaților unității.
• Angajatorul invita sindicatul reprezentativ sa participe la lucrările Consiliul de administrație/ alt organ asimilat la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social cu impact asupra angajaţilor/lucrătorilor, în condiţiile Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a angajaţilor ( art. 30 alin.1 din Legea dialogului social)
• Dacă nu există Sindicat reprezentativ , atunci sindicatul reprezentativ trebuie sa desemneze un reprezentant ales sa participe la ședințele Consiliului de  Administrație.
• dacă părțile nu ajung la un comun acord în negocierea colectivă, Contractul colectiv de muncă poate să fie înregistrat la ITM și fără semnătura organizațiilor sindicale care nu sunt reprezentative conform art. 54 din Legea dialogului social. ( art 113 alin.3 din Legea dialogului social)

10. Dacă avem reprezentanți ai salariaților aleși cu mandat in desfășurare, imputerniciti sa participe la negociere și în timpul negocierilor suntem informații despre sindicat, cine participa în continuare la negociere?

Conform art. 98 alin.1 coroborat cu art.1 pct. 16 din Legea dialogului social, angajatorul comunică convocatorul la negocierile colective părților îndreptățite (la acel moment) în vederea negocierii: fie sindicat/ fie reprezentanți ai salariaților.

Conform art. 107 alin.1 din Legea dialogului social, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea acestora, angajatorul trimite anunţul/ invitaţia privind intenţia de începere a negocierilor colective către părțile îndreptățite la acel moment. ( fie Sindicat, fie reprezentanți ai salariaților ).

Dacă la acest moment, angajatorul nu a fost anunțat de existența unui Sindicat legal înființat/ sau de existența unui Sindicat reprezentativ, atunci convoacă  reprezentanții salariaților.

Conform art. 98 alin. 5 din Legea dialogului social, la prima ședința de negociere, se stabilește componența nominală a echipelor de negociere + se comunică următoarele informații:

• numărul de membrii de Sindicat din unitate cu sentința de înființare a Sindicatului în cazul sindicatelor nereprezentative si neafiliate
• existența reprezentativității sindicatului, federatiei sau confederatiei, în cazul în care există reprezentativitate în orice formă , așa cum este descrisă de art.102 alin.2 LIT. B pct 1, 2, 3, din Legea Dialogului social
• dovada alegerii reprezentantilor salariatilor, cu cel putin votul a 50 %+1 din numarul total al salariaților, în cazul în care nu există Sindicat

Din interpretarea art. 57 alin.1 din Legea dialogului social, rezultă că interesele salariaților sunt promovate și apărate de către reprezentanții salariaților DOAR dacă nu există Sindicat.

Din momentul în care intervine un Sindicat în timpul negocierilor colective, drepturile si interesele salariaților nu mai pot fi aparate de către reprezentanții salariaților,(instituția reprezentantilor salariatilor ramane fara putere juridică), fiind necesară introducerea Sindicatului în procedura de negociere colectivă, astfel  incat contractul colectiv de muncă sa fie negociat si semnat  de către Sindicat. (reprezentativ sau nereprezentativ)

Dacă nu este introdus Sindicatul, atunci acesta poate contesta înregistrarea la ITM a contractului colectiv precum și valabilitatea Contractului colectiv de munca pe motiv că din momentul înființării / existenței Sindicatului, reprezentanții salariaților nu mai reprezintă ”parte îndreptățită„ să participe la negocierea colectivă.

Sindicatul are rolul de a proteja drepturile angajaților și de a reprezenta salariații în relația cu angajatorul.

Un sindicat puternic poate negocia salarii mai bune, condiții de muncă echitabile și protecție împotriva abuzurilor.

Sindicatele joacă un rol important în protejarea intereselor profesionale, economice și sociale ale angajaților.