Transformarea posturilor de natură contractuală în posturi aferente funcțiilor publice în condițiile art. 406 din Codul Administrativ
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu soluționarea recursului în interesul legii, ce vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 612 alin. (1) raportate la dispozițiile art. 406 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
Prevederile acestui articol au ridicat două probleme de drept, mai exact:
- Dacă dispozițiile art. 612 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pot fi interpretate în sensul că, în măsura în care autoritățile și instituțiile publice nu și-au îndeplinit obligația prevăzută de art. 406 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, până la data de de 01.01.2020, persoanele care ocupau posturi de natură contractuală la care se referă art. 407 din Codul Administrativ, anterior acestei date pot dobândi calitatea de funcționar public prin transformarea postului de natură contractuală în funcție publică, ulterior datei de 1 ianuarie 2020.
- În cazul în care răspunsul este unul afirmativ, transformarea posturilor de natură contractuală se face din oficiu de către angajator sau la cererea persoanelor încadrate cu contract individual de muncă anterior datei de 01.01.2020.
Care este izvorul acestor probleme de drept?
Instanțele de judecată, investite cu soluționarea unor litigii care aveau ca obiect soluționarea acestor chestiuni de drept, aveau o practică neunitară în materie, existând mai multe soluții date de către acestea, a căror motivări erau cu totul opuse.
Astfel, într-o primă opinie, s-a apreciat că excepția transformării posturilor contractuale în funcții publice până la data de 01.01.2020 a fost limitată până la această dată. Această transformare a unor posturi contractuale în posturi de funcție publică trebuia făcută pentru personalul care îndeplinea, la momentul intrării în vigoare a actului normativ, condițiile impuse de art. 465 din Codul Administrativ.
În această opinie, chiar dacă postul de natură contractuală s-ar fi circumscris sferei celor ce puteau fi transformate în funcții publice, ulterior datei de 01.01.2020, nu se putea da eficiență dispozițiilor art. 406 din Codul Administrativ, întrucât calitatea de funcționar public putea fi dobândită în această modalitate numai până la data de 01.01.2020. Adepții acestui curent doctrinar considerau că acest termen, era un termen de decădere legal, nerespectarea lui atrăgând nulitatea actului prin care se dispunea transformarea postului de natură contractuală într-un post aferent funcțiilor publice.
În cea de-a doua opinie jurisprudențială, în ceea ce privește natura juridică a termenului prevăzut de art. 612 alin. (1) din Codul Administrativ, transformarea posturilor de natură contractuală în posturi aferente funcțiilor publice era o obligație de rezultat a autorităților și instituțiilor publice care au personal angajat în baza unui contract individual de muncă și care desfășoară activități ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică.
Neîndeplinirea ei în termenul limită prevăzut pentru legiuitor nu se poate transforma într-o sancțiune pentru personalul contractual cu vocație la beneficiul prevederilor art. 406 și 407 din Codul Administrativ. Astfel, în opinia acestora, stabilirea posturilor în regim de funcție publică era obligatorie pentru conducătorul unității administrativ-teritoriale în măsura în care erau îndeplinite anumite activități prevăzute de prevederile Codului Administrativ, și prin excepție de la regula conform căreia dobândirea calității de funcționar public se dobândește prin concurs, până la data de 1 ianuarie 2020, calitatea de funcționar public se putea dobândi prin transformarea de natură contractuală în posturi aferente funcțiilor publice și emiterea dispoziției de numire în funcție, fără concurs.
Ce a decis Înalta Curte de Casație și Justiție?
În urma analizării prevederilor legale supuse spre analiză, a practicii judiciare a instanțelor din țară, precum și a doctrinei din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii, stabilind faptul că transformarea posturilor de natură contractuală în posturi aferente funcțiilor publice reprezintă o obligație legală, care trebuia îndeplinită din oficiu de către autoritățile publice și instituțiile publice până la data de 1 ianuarie 2020.
Cu privire la cea de a doua problemă de drept dedusă spre analiză instanța supremă a concluzionat că în situația în care autoritățile și instituțiile publice nu și-au îndeplinit această obligație până la data de 1 ianuarie 2020, persoanele, care anterior acestei date, ocupau posturi de natură contractuală, pot solicita, în condițiile legii, dobândirea calității de funcționar public prin transformarea postului de natură contractuală într-un post aferent funcției publice. Această abordare se deduce din lipsa necesității de a sancționa personalul contractual ca urmare a pasivității autorităților și instituțiilor publice în sarcina cărora se afla această obligație legală.
Sunteți în căutarea unui avocat specializat în dreptul muncii și dreptul administrativ? Echipa Saucă&Partners este formată din 5 avocați specializați pe aceste ramuri de drept, care vă stau la dispoziție.
