În urma desfacerii căsătoriei, copiii beneficiază de dreptul de a avea un nivel de trai ce le permite o dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială armonioasă, dreptul fiind prevăzut de art.47 alin(1) din Legea nr.272/2004 coroborat cu art.27 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, această responsabilitate revenindu-le în primul rând părinților. Aceștia sunt obligați să le asigure copiilor cele mai optime condiții necesare în vederea creșterii, educării, învățăturii, precum și pregătirii lor profesionale, bineînțeles în limita posibilităților acestora.
Obligația mai sus menționată revine ambilor părinți, neexistând nici o distincție după cum aceștia sunt părinți firești, adoptivi, căsătoriți, divorțați, din afara căsătoriei. Important de menționat este și faptul că părintele decăzut din exercițiul drepturilor părintești nu este scutit de obligația de a da întreținere, conform art.510 din Codul civil.[1]
Prin intermediul acestui articol, scopul nostru este de a aprofunda noțiunea de „ obligație de întreținere „ în urma desfacerii căsătoriei și mai exact ce presupune pensia de întreținere acordată în natură, care este diferența dintre aceasta și cea acordată prin echivalent, precum și aspecte particulare despre ce este inclus în venitul net raportat la acordarea pensiei de întreținere, ce este inclus în diurnă, precum și ce se întâmplă în situația în care una dintre părți locuiește în străinătate din punct de vedere al legislației de raportare la venitul minim pentru acordarea penisie de întreținere. Toate aceste aspecte le vom aborda în cele ce urmează.
- Ce presupune acordarea pensiei de întreținere în natură vs în echivalent ?
Regula generală este că acordarea pensiei de întreținere se efectuează în natură. Conform art.530 din Codul civil : „(1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.”
În al doilea aliniat al acestui articol : „ (2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.” fiind în cazul situației de excepție în care numai dacă nu se realizează de bunăvoie executarea acestei obligaţii în natură, se va dispune executarea prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.
Astfel, din punct de vedere practic executarea în natură a obligaţiei de întreţinere presupune faptul că părinții trebuie să pună la dispoziţia copilului minor cele necesare traiului şi să suporte cheltuielile de educaţie, învăţătură şi pregătire profesională.
Totuși una din problemele ce se pot ivi este în legătură cu valoarea acestei pensii de întreținere în natură, întrucât în cazul pensiei de întreținere acordată în bani instanţa doar trebuie să stabilească un cuantum fie fix (o sumă de bani determinată), fie variabil (un procent din venitul net al părintelui ).
În primul rând este necesară o evaluare de către instanţă a nevoilor efective ale copilului, pe baza unei anchete sociale corespunzătoare, iar ulterior “ în baza principiului proporţionalităţii avut în vedere de art. 521 NCC, (ii) în funcţie de posibilităţile efective ale debitorului întreţinerii (conform art. 527 NCC coroborat cu art. 529 alin. (1) NCC) şi (iii) cu luarea în considerare – în sensul nedepăşirii – a limitelor din art. 529 alin. (2)-(3) NCC, instanţa ar trebui să stabilească cuantumul în care fiecare dintre părinţi trebuie să acopere nevoile copilului, prin executarea obligaţiei de întreţinere în natură „ [2]
- Ce se include în venitul net atunci când se acordă pensia de întreținere ?
Conform art.529 din Codul civil când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.
In luna noiembrie 2018, Judecatoria Timisoara a decis faptul că:
“ Astfel, aceste limite nu sunt fixe, ci maximale şi indică nivelul până la care poate ajunge cuantumul pensiei de întreţinere calculat în raport de venitul net din muncă al debitorului, nivel care nu poate fi depăşit. Suma acordată de instanţă determinată prin conjugarea celor două criterii, respectiv nevoia creditorului şi mijloacele debitorului, se poate situa sub nivelul maxim permis ori poate fi egală cu acesta, în funcţie de starea de fapt concretă. Instanţa poate stabili o pensie de întreţinere inferioară limitelor maxime consacrate de legiuitor, dacă nevoile creditorului pot fi satisfăcute cu suma respectivă sau dacă şi celălalt părinte are posibilităţi mai mari. „
Întrebarea este ce presupune acest venit lunar net în funcție de care se acordă respectiva pensie de întreținere? Acest lucru deoarece noțiunile de „venituri“ și „venit lunar net“ nu detaliază în mod lămuritor ce include sau exclude această categorie de venituri în raport cu care se stabilește obligația de întreținere pentru copilul minor.
Prin Decizia nr. 21/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii[3]i a statuat că accepțiunea sumelor de bani care intră în sfera venitului net avut în vedere de art. 529 din Codul civil trebuie corelată cu venitul brut lunar, pe baza căruia se stabilește venitul net lunar, sens în care devin relevante prevederile legale din Codul fiscal referitoare la venitul lunar brut și net din salarii.
Legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de Codul fiscal, astfel încât contravaloarea normei de hrană – nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora și, ca atare, nu se subsumează noțiunii de „venit“, relevantă în contextul art. 527 și art. 529 din Codul civil, motiv pentru care nu pot fi luate în calcul la stabilirea sumelor datorate cu titlu de pensie de întreținere.
De asemenea, noțiunea de „diurnă“ poate fi inclusă în categoria veniturilor de natură salarială, ținând cont și împrejurării destinației speciale a acesteia, respectiv dacă solicită clarificarea în cauză a relevanței acestui aspect în stabilirea bazei de calcul al pensiei de întreținere, care are în vedere, potrivit art. 529 alin. (2) din Codul civil, veniturile lunare nete ale debitorului întrețineri?
Prin decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, în care s-a abordat chestiunea bazei de calcul al pensiei de întreținere datorate de către părinte copilului, s-a arătat deja că, în ceea ce privește noțiunea de „venit“, spre deosebire de fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei, actuala reglementare din Codul civil nu mai face referire doar la „câștigul din muncă“ al debitorului, ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile și industriale ale bunurilor proprii etc.).
În ceea ce privește diurna, ca parte componentă a indemnizației de deplasare, aceasta a fost socotită în doctrină în mod constant venit ocazional, care nu trebuie luat în considerare în calculul pensiei de întreținere. În ceea ce privește jurisprudența:
În marea lor majoritate, judecătorii din cadrul instanțelor din circumscripția Curții de Apel București au opinat că diurna nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabilește pensia de întreținere, având în vedere, în esență, destinația specială a acesteia.
La nivelul Curții de Apel Timișoara a fost identificată o singură hotărâre definitivă, din al cărei conținut rezultă că instanța nu a avut în vedere diurna în stabilirea pensiei de întreținere, în considerarea faptului că ea nu are caracter permanent și cert pentru a putea fi inclusă în categoria veniturilor salariale sau a celor asimilate acestora, având o destinație expresă de asigurare a hranei și a locuinței debitorului întreținerii.
Opinia unor instanțe din cadrul Curții de Apel Cluj este în sensul că diurna a fost inclusă, cu motivarea că, determinat de natura și de locul muncii debitorului, respectiv angajat la o firmă din străinătate, care beneficiază de diurnă lunar, în mod constant.
- Ce se întâmplă în situația în care una dintre părți locuiește în străinătate ? Se va ține cont de venitul minim din acea țară sau de venitul minim din România?
Dacă sunt implicate mai multe țări, legislația care reglementează acordarea pensiei de întreținere nu este neapărat legislația țării în care puteți înainta cererea.
Important de reținut este faptul că o hotărâre privind pensia de întreținere, pronunțată și declarată executorie într-o țară din UE, va fi executorie în orice alt stat membru.
Un ultim aspect relevant rezidă și în faptul se poate solicita pensia de intretinere de la data pronunțării hotărârii sau de la data depunerii acțiunii.În cazul în care parintele achita lunar aceasta pensie de intretinere, instanța il va obliga de la data pronunțării sentinței.
În concluzie, pensia de întreținere trebuie plătită atunci când acest lucru este stabilit prin hotărârea instanței de judecată, conform Codului Penal, daca pensia alimentara nu este platita, acest fapt este considerat abandon de familie si constituie o infractiune.
[1] Emese Florian – Dreptul familiei Căsatoria.Regimuri matrimoniale.Filiația Ediția 5, Editura C.H.Beck, București 2016, pg.586
[2] https://www.juridice.ro/258293/executarea-in-natura-a-obligatiei-de-intretinere.html
[3] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/196851
