Cum se contestă o amenda?

ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND CONTRAVENȚIILE

 

Având în vedere amploarea sancțiunilor contravenționale aplicate în ultima perioadă, considerăm a fi util să vă prezentăm câteva instituții importante ale dreptului contravențional pentru a putea afla dacă ați fost sau nu victima unui abuz.

1. Care sunt sancțiunile contravenționale?

Conform O.G. 2/2001, sancțiunile contravenționale se clasifică în sancțiuni principale și sancțiuni complementare.

Sancțiunile contravenționale principale sunt:

• Avertismentul
• Amenda contravențională
• Prestarea unei munci în folosul comunității( cu mențiunea că această sancțiune se aplică doar persoanelor fizice și doar de către instanța de judecată, conform O.G. 55/2002)

Sancțiunile contravenționale complementare sunt următoarele:

• Confiscarea bunurilor
• Suspendarea/ anularea avizului pentru desfășurarea unei activități
• Închiderea unității
• Blocarea contului bancar
• Desființarea terenului și aducerea în stare inițială
• Aplicarea punctelor de penalizare
• Imobilizarea sau radierea autovehiculului

Acestea pot fi aplicate alături de o sancțiune contravențională principală, dacă acestea sunt prevăzute de legile speciale.

1. Constatarea săvârșirii contravenții și întocmirea procesului verbal

            Conform art. 15 din O.G. 2/2001: „ Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori ”.

Suntem de părere că faptul care generează antrenarea răspunderii contravenționale este chiar fapta săvârșită(contravenția), dar fără existența unui proces verbal care să o concretizeze această răspundere, să stabilească limitele acesteia, răspunderea contravențională nu poate subzista.[i] De aici rezultă că procesul verbal este un act administrativ care poate fi atacat în fața instanțelor de judecată. Chiar instanțele de judecată, în sentințele lor, au statuat că „ lipsa procesului verbal atrage și lipsa contravenției”[ii].

Constatarea săvârșirii contravenților se poate realiza prin următoarele proceduri:

1. a) constatarea în mod flagrant a săvârșirii unei contravenții, adică: contravenția descoperită în momentul săvârșirii ei sau înainte ca efectele ei să fie consumate;
2. b) constatarea cu propriile simțuri: Uneori consecințele săvârșirii unei contravenții persistă și pot fi constatate prin propriile simțuri ale organului constatator, care pot aplica o sancțiune. Întâlnim frecvent astfel de cazuri în domeniul construcțiilor sau al contabilității.
3. c) constatarea prin mijloace tehnice. În cazul săvârșirii contravenților prin mijloace electronice, agentul constatator este îndreptațit să întocmească un proces verbal, chiar dacă nu a fost fizic prezent în momentul producerii faptei pentru a constata ex propris sensibus fapta. În legătură cu momentul constatării contravenției prin mijloace electronice, Î.C.C.J. a statuat că „ data constatării contravenției este cea a încheierii procesului-verbal, respectiv data la care agentul constatator vizualizează înregistrările video”. [iii]

III. Mențiuni obligatorii ale procesului verbal

            Procesul verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu mențiuni referitoare la:

• Agentul constatator: numele, prenumele, calitatea și instituția din care acesta face parte.
• Contravenient: numele, prenumele, domiciliul, CNP-ul, datele de identificare ale părinților pentru contravenienții minori; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare la ORC și codul fiscal, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă- pentru persoanele juridice.
• Faptă: descrierea acesteia, indicarea datei, orei, locul, indicarea anumitor particularități care pot indica gravitatea contravenției, indicarea pagubelor, dacă s-au produs, indicara temeiului de drept.
• Mențiuni procedurale: data și locul unde este încheiat procesul verbal, posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării procesului verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege; termenul de exercitare a căii de atac și instanța unde se depune plângerea.

De asemenea, agentului constatator îi revine obligația de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni în legătură cu procesul verbal[iv]. Dacă contravenientul are de făcut obiecțiuni, acestea trebuie consemnate în rubrica „Alte mențiuni”.

În ceea ce privește sancțiunea ce se aplică lipsei vreunui element esențial, legea prevede: „Lipsa uneia dintre mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu”.

 

 

1. Semnarea procesului-verbal de către contravenient

            Conform art. 19 din O.G. 2/2001: „Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se afla de față, refuza sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia”.

Semnarea procesului verbal de către contravenient nu este o condiție esențială de validitate a procesului verbal. Semnarea procesului verbal de către contravenient are valoarea luării la cunoștință a acestui act, iar nu a achiesării la sancțiune( deci a recunoașterii vinovăției). În concluzie, simpla semnare a procesului-verbal, fără alte precizări, nu poate duce la respingerea plângerii de către instanță. Excepție făcând situația când contravenientul declară în procesul-verbal că recunoaște fapta și este de acord cu sancțiunea aplicată, iar consimțământul său este neviciat.

 

1. Plata voluntară a amenzii

            În această privință art. 28 din O.G. 2/2001 prevede că: „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal”.

Atragem atenția pe această cale că legea preve jumătate din minimul amenzii prevăzut de actul normativ în care se stabilește contravenția, deci nu de jumătate din amenda aplicată în concret de agentul constatator.

Considerăm că achitarea amenzii nu duce întotdeauna la resingerea plângerii de către instanța de judecată. De cele mai multe ori, persoana sancționată cu o amendă apelează la plata în cuantum redus pentru a beneficia pur și simplu de această procedură pusă la dispoziție de către legiuitor, nu pentru a își recunoaște vinovăția. De asemenea, contravenientul poate recurge la plata amenzii și sub impulsul fricii, caz în care considerăm că există un viciu de consimțământ.

 

1. Achitarea amenzilor în caz de concurs de contravenții

            În această privință, O.G. 2/2001 prevede că: „Dispozițiile art. 28 se aplică și în cazurile prevăzute la art. 10 alin. (2), dacă contravenientul achită jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ pentru fiecare dintre contravențiile constatate, fără ca prin totalizare să se depășească maximul prevăzut pentru contravenția cea mai gravă”.

Acest articol prevede posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii și în cazul unei pluralități de contravenții constatate prin același proces-verbal. Prin urmare, contravenientului îi poate fi stinsă obligația dacă achită jumătate din contravențiile prevăzute în procesul-verbal( și în acest caz este vorba de jumătate din minimul amenzii prevăzut de actul normativ în care se stabilește contravenția)

În acest caz trebuie să ne raportăm la art. 10 alin.(2) care prevede că: „Când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai grava sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanța pentru prestarea unei activități în folosul comunității ”.

VII. Calea de atac împotriva procesului-verbal

            Conform art. 31 din O.G. 2/2001 „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”.

Ce ar putea cere reclamantul instanței de judecată?

1. a) anularea totală sau parțială a procesului verbal. Persoana sancționată prin procesul verbal poate cere doar anularea sancțiunilor complementare, în acest caz, dacă instanța îi va da câștig de cauză, se va dispune o anulare parțială a procesului verbal.
2. b) schimbarea sancțiunii. În acest caz avem în vedere atât diminuarea cuantumului, cât și înlocuirea amenzii cu avertismentul.
3. c) restituirea Situație care poate interveni atunci când contravenientul a plătit doar pentru a beneficia de reducerea oferită de lege sau, mai rar, atunci când acesta a achitat amenda din eroare.
4. d) restituirea lucrurilor confiscate. Situație care intervine doar atunci când s-a aplicat și sancțiunea complementară a confiscării
5. e) repunerea în termenul de 15 zile
6. g) îndreptarea unei erori din procesul verbal
7. h) constatarea prescripției răspunderii contravenționale

 

Menționăm că termenul de 15 zile este unul de decădere, adică introducerea plângerii cu depășirea acestuia va duce la respingerea acțiunii de către instanța judecătorească. Este important de știut că acest termen începe să curgă de la comunicarea procesului verbal, dacă acesta nu a fost comunicat, nici termenul nu începe să curgă.

Instanța competentă pentru intoducerea unei astfel de plângeri este, de regulă, judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. În această privință există și excepții, spre pildă, în cazul săvârșirii contravenției privind circulația pe drumurile publice fără a avea rovinieta valabilă, instanța competentă pentru a soluționa o plângere la procesul verbal este judecătoria de la domiciliul / sediul contravenientului.

În principiu, plângerea suspendă executarea sancțiunilor contravenționale care fac obiectul acesteia, adică atât a sancțiunilor principale, cât și a celor complementare, întrucât acest text de lege nu face nicio distincție sub acest aspect. În anumite situații, legea prevede în mod expres când sancțiunile complementare nu sunt suspendate prin plângerea procesului-verbal, astfel potrivit Legii nr. 50/1991, plângerea împotriva procesului verbal de sancționare a contravențiilor în domeniul construcțiilor suspendă executarea amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă prin același proces verbal, și nici măsura desființării lucrărilor de construcții executate pe terenuri proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale.[v]

 

 

 

 

[i] O.Podaru, R. Chiriță, I. Păsculeț – Regimul juridic al contravenților, Ediția 4, Editura Hamangiu 2019

[ii] Sentința Civilă nr. 7192/1995 Judecătoria Oradea

[iii] Decizia 43/2016

[iv] Art. 16, alin.(7) din O.G. 2/2001: „În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal”.

[v] A. Trăilescu- Drept administrativ. Partea Specială. Editura C.H. Beck 2019