Pandemia de coronavirus a dus, din păcate, la o veritabilă criză economică ce are un impact semnificativ asupra relațiilor comerciale. Profesioniștii sunt obligați să își revizuiască niște comportamente statornicite de multă vreme pentru a face față noilor schimbări, dar și pentru a supraviețui pe noua piață economică. În cele ce urmează, vă vom prezenta soluții în legătură cu executarea contractelor încheiate între cei care exploatează o întreprindere:
1. Renegocierea contractelor
Cea mai utilă, dar uneori poate fi și cea mai dificilă, metodă de a adapta contractul este o renegociere a clauzelor contractului în derulare. Situația poate să devină una neplăcută atunci când partenerul contractual refuză renegocierea contractului din varii motive, co-contractantul poate fi de asemenea afectat de măsurile luate de autorități în ultimele luni, iar nevoia sa de lichidități poate fi înțeleasă. Considerăm că este foarte importantă intenția de a renegocia contractul; astfel, persoana care dorește o amânare la plată, o suspendare în ceea ce privește executarea obligațiilor sau o reducere sub aspect pecuniar a obligațiilor contractuale, trebuie să notifice cealaltă parte contractantă printr-o notificare scrisă, să anexeze înscrisuri din care rezultă situația economiă excepțională în care se găsește, să atașeze un Certificat de Stare de Urgență, extrase din registrele de încasări, etc.
2. Invocarea forței majore
În privința forței majore, legiuitorul a instituit un regim exorbitant în ceea ce privește subiectele care pot invoca forța majoră în această situație, precum și condițiile pe care acestea trebuie să le îndeplinească. În primul rând, prin O.U.G. 29/2020 I.M.M-urile „ pot invoca forța majoră împotriva acestora( textul de lege vizează contractele aflate în derulare) numai după încercarea, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență ”.
În al doilea rând, în ceea ce privește – forța majoră-, același act normativ instituie o prezumție legală în acest sens: „Se prezumă a constitui caz de forță majoră, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă la care se referă art. 1.351 alin. (2) din Codul civil, care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19, care a afectat activitatea întreprinderii mici și mijlocii, afectare atestată prin certificatul de situație de urgență. Prezumția poate fi răsturnată de partea interesată prin orice mijloc de probă”.
În chip de concluzie, pentru a se prevala de instituția forței majore, I.M.M-urile ar fi trebuit să procedeze la o renegociere contractuală prealabilă( așa cum am descris la pct.1), altminteri acestea pot invoca „forța majoră” așa cum este ea reglementată de Noul Cod Civil la art. 1351, prevederea din O.U.G. nefiind aplicabilă.
3. Invocarea impreviziunii în fața instanței de judecată
În timp ce în cazul forței majore, debitorul urmărește să fie exonerat de răspundere pentru imposibilitate de executare a obligației, în cazul impreviziunii, debitorul urmărește o renegociere a contractului, astfel încât pierderile să fie suportate în mod echitabil de ambele părți.
Pentru a se invoca impreviziunea, trebuie să ținem seama de condițiile menționate la art. 1271 din N.C.C, astfel:
(1) Părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
(2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună:
a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;
b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte.
(3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă:
a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului;
b) schimbarea împrejurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului;
c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc;
d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului.
Părțile contractuale, în executarea și renegocierea contractelor, trebuie să țină seama principiul neminem laedere, de art. 1272 alin. (1) din N.C.C. „ Contractul valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar și la toate urmările pe care practicile statornicite între părți, uzanțele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui ”, care nu este altceva decât expresia echilibrului contractual, precum și de consecințele pe care acțiunile lor le au asupra economiei naționale.
Sunteți un profesionist și nu știți cum să renegociați contractele în derulare?
Doriti o amanare la plata , a suspendare la plata ?
Doriți să apelati la ajutorul instanței de judecată pentru a reinstaura echilibrul contractual? SAUCĂ & PARTNERS vă stau la dispoziție cu cele mai bune sfaturi juridice, cu cei mai buni specialiști care au o expertiză în domeniul contractelor comerciale.
